Alternative pentru evaluarea personalității explicite în contextul selecției de personal

Publicația: Psihologia Resurselor Umane

(http://pru.apio.ro/index.php/prujournal/article/view/117)

Cuvinte cheie: performanța în muncă, selecția de personal, măsurări implicite, măsurări explicite, conștiinciozitate, extraversie

Articol: Evaluarea implicită și explicită a personalității în contextul selecției de personal

Autori: Măgurean, S., Vîrgă, D., & Sava, F. A

Anul publicării: 2014

Trăsăturile de personalitate sunt predictori recunoscuți ai performanței în muncă, de aceea aplicarea testelor de personalitate a devenit o practică standard în cadrul procesului de selecție de personal. Cu toate acestea, după cum sugerează literatura de specialitate, există multiple argumente în favoarea unei revizii a modului în care inventarele de personalitate clasice sunt utilizate în selecția de personal, adică se încurajează găsirea unor alternative viabile pentru utilizarea instrumentelor de tip auto-raportate în evaluarea personalității. Unul dintre cele mai importante argumente este reprezentat de susceptibilitatea candidaților de a da răspunsuri dezirabile din punct de vedere social în cadrul testelor de tip auto-raportat.

Studiul de față explorează măsura în care două tipuri de evaluări ale personalității (evaluări implicite și evaluări explicite) pot fi utilizate în contextul selecției de personal în cadrul unei corporații multinaționale. Mai specific, se investighează rolul conștiinciozității și extraversiei candidaților prin două tipuri de testări complementare, având în vedere că, de regulă, aceste două trăsături sunt considerate a fi predictori relevanți pentru performanța în muncă.

Candidați în cadrul unui proces de selecție pentru multiple poziții din cadrul unei corporații multinaționale din industria IT&C au participat în mod voluntar în acest studiu (N=28). La șase luni după angajarea participanților, supervizorii direcți ai acestora au fost contactați pentru a aprecia prin intermediul unei scale de evaluare, performanța noilor angajați, participanți incluși în studiul de față. Dintre cele mai importante rezultate, se evidențiază acestea:

• contrar așteptărilor autorilor, extraversia explicită nu a prezis performanța la locul de muncă, după cum se presupunea inițial, însă extraversia implicită a arătat o asociere semnificativă pozitivă cu performanța în muncă (r (26) = .43, p < .05).
• tot contrar așteptărilor autorilor, performanța în muncă nu a fost asociată în studiul de față nici cu conștiinciozitatea explicită, nici cu cea implicită.
• atât conștiinciozitatea explicită (r (26)=.52, p<.01) cât și extraversia explicită (r =.35, p <.05) au arătat corelații semnificative pozitive cu dezirabilitatea socială. Pe de altă parte, evaluarea implicită a celor două constructe nu a arătat asocieri cu dezirabilitatea socială.
• evaluarea implicită a extraversiei a prezis performanța în muncă (β = .45, p <.05) într-o măsură mai mare decât evaluarea explicită a extraversiei, cu nivele mari de extraversie implicită fiind relaționate cu performanța mai bună în ocupație, după 6 luni de activitate la noul loc de muncă.

Aceste rezultate preliminare ar putea duce la îmbunătățirea procesului de selecție și a instrumentelor folosite în cadrul acestuia, contribuind la evitarea erorilor rezultate din prezentarea dezirabilă din punct de vedere social a candidaților.

Prezentare realizată de Alexandru Andrei Sîrbu