Care este portretul workaholicului roman? Un prim studiu al legaturilor dintre workaholism si caracteristicile angajatului; validarea preliminara a scalei DUWAS

Publicatia:  Psihologia Resurselor Umane

Cuvinte cheie:  workaholism, DUWAS, angajati romani, caracteristici socio-economice si demografice

Articol: Care este portretul workaholicului roman? Un prim studiu al legaturilor dintre workaholism si caracteristicile angajatului; validarea preliminara a scalei DUWAS

Autori: Andreea Butucescu, Lavinia Uscatescu

Anul publicării: 2013

Prezentare realizata de Vrublevschi Alexandru

Workaholismul este definit ca o stare psihica negativa caracterizata de munca excesiva ce este cauzata de o forta interna caruia persoana in cauza nu i se poate opune. Datorita mediului organizational in continua schimbare aparitia acestui fenomen incepe sa se faca simtita din ce in ce mai mult peste tot in lume. In ciuda acestui fapt, in Romania subiectul nu a fost studiat prea intens, termenul de workaholism fiind privit mai mult ca ceva la moda, si nu ca un construct stiintific.

Studiul de fata a avut ca scop pe de o parte sa adapteze scala DUWAS pentru workaholism pe un esantion romanesc pentru a vedea cum se sustin proprietatile ei psihometrice in cadrul acestei populatii si, pe de alta parte, sa studieze existenta si puterea relatiilor dintre anumite trasaturi ce ar putea fi asociate cu workaholismul (anxietatea, intoleranta, mania, comportamenul obsesiv-compulsiv), o serie de caracteristici demografice (tipul locului de munca, venitul, genul, nivelul de educatie si statutul marital) si trei componente ale workaholismului (munca in exces, munca compulsiva si o dimensiune rezultata din insumarea celor doua)

Pentru validarea lingvistica a scalei DUWAS au participat 34 de voluntari cu capacitati bilingve iar pentru validarea constructului au fost implicati 137 de participanti cu diverse venituri, nivele de educatie, medii de munca, statuturi maritale etc. Participantii au completat scala DUWAS si scala WABI (o alta scala ce masoara workaholismul, folosita in aceasta cercetare pentru studierea validitatii scalei DUWAS) si au oferit informatii cu privire la datele demografice necesare. Dupa aceea au fost verificate validitatea lingvistica a scalei, proprietatile psihometrice, stabilitatea temporala si au fost studiate relatiile dintre datele obtinute. 

In urma procedurilor, scala DUWAS a fost validata cu succes pe populatia romaneasca, respectand standardele necesare, rezultatele fiind in concordanta cu cele obtinute in alte tari. Persoanele ce muncesc in mediul privat au sanse mai mari de a fi workaholice in comparatie cu persoanele care muncesc in sectorul public (conform datelor obtinute dupa aplicarea scalei DUWAS). De asemenea, s-a observat ca pe masura ce venitul unei persoane scade, creste probabilitatea ca acea persoana sa fie workaholica si sa traiasca perioade de exaltare, hiperactivitate si insomnie. O alta legatura interesanta a fost observata in cazul statutului marital, persoanele divortate avand o probabilitate mult mai mare de a fi workaholice. In ceea ca priveste diferentele de gen, s-a observat faptul ca exista o probabilitate mai mare de aparitie a anxietatii in cazul femeilor. Rezultatele cercetarii le sustin pe cele obtinute in studii asemanatoare desfasurate in alte tari.

Studiul, prin rezultatele sale, aduce multiple beneficii practice domeniului psihologiei organizationale. In primul rand, prin adaptarea cu succes a scalei DUWAS, li se pune la dispozitie practicienilor din domeniu un instrument foarte valoros pentru studierea si detectarea workaholismului. Apoi, prin relatiile observate, este alcatuit un “portret” incipient al workaholicului, ajutand astfel specialistii sa se poata concentra pe anumite populatii ce se afla in stare mai mare de risc. In cele din urma, studiul atrage atentia asupra fenomenului workaholismului si va duce la cresterea interesului pentru acest domeniu nou si de foarte mare importanta pentru buna functionare a unei organizatii.