Prezicerea comportamentelor contraproductive la locul de muncă: O meta-analiză a relației acestor comportamente cu factorii individuali și situaționali

Publicația:  Psihologia Resurselor Uman

Cuvinte cheie:  meta-analiză, comportamente contraproductive, justiție organizațională, personalitate, afectivitate negativă, satisfacție la locul de muncă

Articol: Prezicerea comportamentelor contraproductive la locul de muncă: O meta-analiză a relației acestor comportamente cu factorii individuali și situaționali

Autori: Coralia Sulea, Laurențiu Maricuțoiu, Catalina Zaborilă Dumitru, Horia D. Pitariu

Anul publicării: 2010

Prezentare realizată de Gaftoi Ana-Maria

Comportamentele contraproductive la locul de muncă reprezintă acele comportamente cu un impact negativ asupra angajaților sau companiei. Importanța studierii acestor comportamente reiese în urma analizării efectelor lor; acestea pot fi de tip economic (productivitate scăzută, furt, sabotaj) sau de tip social (prejudicii psihologice, mentale, fizice, scăderea satisfacției la locul de muncă). De asemenea, persoanele ce au asistat sau care au fost victimele unor astfel de comportamente resimt un nivel ridicat de stres și un sentiment de insecuritate.

Această meta-analiză dorește să exploreze și totodată, să extindă rezultatele studiilor anterioare: (1) identificarea variabilelor moderatoare ce influențează efectul predictorilor asupra comportamentelor contraproductive interpersonale (îndreptate spre persoane, ex. alți angajați, subordonați) și asupra comportamentelor contraproductive organizaționale (îndreptate spre organizație, ex. furt); (2) analizarea relației dintre predictori și scorurile la scalele care măsoară comportamentul contraproductiv.

Studiile analizate au fost identificate prin folosirea următoarelor cuvinte cheie: devianță la locul de muncă, comportament contraproductiv la locul de muncă, devianță interpersonală la locul de muncă, devianță organizațională și comportament antisocial la locul de muncă în următoarele baze de date: PsychInfo, ProQuest, Ebsco, Science Direct, PsychArticles și JSTOR. Au fost analizate 35 de studii relevante pentru tema propusă.

Rezultatele indică faptul că variabilele demografice (gen, vârstă), cât și scalele folosite (instrumentele) trebuie eficient selectate în măsurarea comportamentelor contraproductive. De asemenea, există o corelație puternică între cele două fațete ale comportamentelor contraproductive (interpersonale și organizaționale). Totodată, în realizarea unui studiu este utilă analizarea acestora separat, predictorii pentru fiecare dimensiune fiind diferiți. Totuși,  injustiția percepută de către un angajat, fie ca experiență trecută, fie în momentul realizării studiului, a reprezentat un predictor constant pentru ambele dimensiuni ale comportamentului contraproductiv. Conștiinciozitatea este singurul factor (al modelului Big Five) care este constant și semnificativ asociat cu dimensiunile comportamentului contraproductiv. În opoziție cu studiile anterioare, Extravesia nu aduce un increment în prezicerea comportamentelor contraproductive. Acest studiu suține relația omogenă și puternică dintre afectivitatea negativă și comportamentele contraproductive.

Luând în considerare efectele negative ale comportamentelor contraproductive asupra organizațiilor și membrilor săi, managerii ar trebui să ia în considerare atât prevenirea, cât și implementarea unor strategii de reducere a acestor tipuri de comportamente. Managerii și consultanții de resurse umane trebuie să țină cont atât de factorii dispoziționali, cât și de stresorii organizaționali percepuți pentru ameliorarea comportamentelor contraproductive. În cazul devianței interpersonale, un predictor semnificativ este nivelul scăzut de agreabilitate, pe când, în cazul devianței organizaționale, trebuie acordată o atenție deosebită conștiinciozității, satisfacției la locul de muncă si nivelelor ridicate de afectivitate negativă. Juștiția organizațională percepută trebuie luată în considerare pentru ambele forme ale comportamentelor contraproductive. Organizațiile trebuie să conștientizeze impactul contextului interpersonal asupra răspunsurilor afective și comportamentale ale angajaților. De asemenea, angajații ar putea beneficia de programe de instruire în care să își dezvolte strategii adaptative atunci când se confruntă cu stimuli stresori. În concluzie, atât metodele de prevenție, cât și intervențiile organizaționale, au un rol important în diminuarea comportamentelor contraproductive la locul de muncă.