Controlul perceput și emoțiile academice prezic succesul studenților - efecte asupra intenției de abandon și realizare academică

Publicația / Jurnalul:  Frontiers în Psychology

Cuvinte cheie: control perceput, emoții academice, succes academic, intenție de abandon academic, realizare academică, educație superioară

Titlu articol: Perceived Academic Control and Academic Emotions Predict Undergraduate Universitz Student Success: Examining Effects on Dropout Intention and Achievement

Autori: Respondek, L., Seufert, T., Stupnisky, R. & Nett, U. E.

Anul publicării: 2017

Fenomenul abandonului academic este încă o problemă atât pe plan social cât și la nivel individual. Câteva dintre provocările care contribuie la amploarea acestui fenomen sunt dificultățile de adaptare la noul mediu de învățare și emoțiile academice care predominant sunt fie de anxietate, fie de bucurie și plictiseală. La nivel internațional, se pare că acest fenomen afectează mai ales pe cei la început de drum, datele indicând faptul că un sfert dintre studenții de primul an își abandonează studiile (OECD, Organization for Economic Cooperation and Development, 2012). Efectele acestei alegeri se extind atât la nivel individual, în ceea ce privește sănătatea, cât și la nivel social, unde există un grad de profesionalizare scăzut pe piața muncii.

La acest studiu, au participat 883 studenți, aceștia fiind predominant din primul an sau al doilea an de studiu. Operațional, în studiul de față sunt analizați controlul academic perceput și emoțiile academice că fiind predictori ai intenției de abandon și ai realizării academice. Mai specific, controlul academic perceput este credința studenților că își pot influența succesul sau eșecul academic. Cu alte cuvinte, descrie o atribuire internă a realizărilor academice pe care le au studenții și este relativ stabilă ca și dispoziție psihologică, având și calități de stare.

În ceea ce privește emoțiile academice, acestea se referă la acele emoții legate de realizările academice, precum studierea la o universitate și rezultatele la examene sau teste în general. Cele mai frecvente emoții resimțite în context academic sunt anxietate, bucurie și plictiseală, iar ele sunt predictori negativi pentru retragerea de la studii și mai puternice la studenții care au renunțat decât la cei care și-au finalizat studiile. Așa cum arată studiile din literatură legătura dintre emoții și realizările academice, aceasta pare a fi mediată de motivație, strategii de învățare și abilități de auto-reglare.

Rezultatele arată controlul academic perceput ca fiind un predictor pozitiv al bucuriei (b = .37, p < .001) și al realizării academice (.20, p < .01), și un predictor negativ pentru plictiseală (b = .04, p < .001) și anxietate (b = -64, p < .001). În ceea ce privește intenția de abandon, controlul perceput prezice abandonul, iar această relație este în totalitate mediată de anxietate (b = .30, < .001). Atunci când controlul academic este controlat, bucuria sau plictiseala nu au un impact specific asupra intenției de abandon și asupra realizării academice.

Analizele pe subgrupe arată totuși că în cazul studenților din al doilea an academic, controlul academic perceput (b = -.26, p < ..05), bucuria (b = -.91, p < .05) și plictiseala (b = -.89, p < .05) prezic în mod direct intenția de abandon.

Una dintre contribuțiile majore ale acestui studiu vizează așadar, rolul controlului academic perceput și al anxietății în înțelegerea factorilor predictivi care explică succesul academic.

Pentru mai multe detalii despre cadrul teoretic și empiric al studiului, acesta se regăsește în întregime aici: https://www.frontiersin.org

/articles/10.3389/fpsyg.2017.00243/fullfbclid=IwAR332snCKPO2XYrRABmVn6uhrgKhmOf47_CvXmcShiU2d2JOJi4VXPrFzhc

Prezentare realizată de dr. Cristina Maria Bostan