Managementul impresiilor zilnic din partea angajaților și efectele negative în organizație
Publicația / Jurnalul: Journal of Applied Psychology
Titlu articol: Good actors but bad apples: Deviant consequences of daily impression management at work
Cuvinte cheie: intrarea în grații, auto-promovare, managementul impresiilor, abilități politice
Autori: Klotz, A. C., He, W., Yam, K. C., Bolino, M. C., Wei, W., Houston, L.
Anul publicării: 2018
Gestiunea impresiilor este un fenomen frecvent întâlnit în majoritatea situaţiilor din sfera profesională. Conform studiilor, aceasta este o strategie frecvent utilizată pentru menținerea unor relații pozitive la locul de muncă. Mai specific, angajaţii aplică managementul impresiilor la locul de muncă utilizând comportamente menite să creeze şi să întreţină o imagine profesională dezirabilă în faţa colegilor şi colaboratorilor, dar mai ales în faţa superiorilor ierarhici.
Studii anterioare indică faptul că managementul impresiilor este asociat cu urmări importante pentru angajaţi (ex: rezultate mai bune la evaluarea performanţei), dar aceste studii au comparat utilizarea acestei strategii de către angajați diferiţi, ignorând faptul că angajaţii au tendinţa să adapteze modul de gestiune a impresiilor în funcţie de situaţiile cu care sunt confruntaţi la locul de muncă. Cercetarea de faţă argumentează faptul că managementul impresiilor, utilizat zilnic, poate fi epuizant, punând angajaţii în pericol de a se angaja în comportamente nocive la locul de muncă. Un lot de 75 de angajaţi din China au raportat utilizarea zilnică a tacticilor de management al impresiilor centrate pe superiorul ierarhic (intrarea în graţii şi auto-promovarea). Datele au fost analizate în vederea înţelegerii mai profunde a naturii şi consecinţelor intra-individuale ale utilizării acestor strategii.
Datele sugerează că utilizarea intrării în graţii epuizează capacitatea de auto-control a angajaţilor (b = .17, p < .001), în timp ce auto-promovarea nu are acest efect (b = .03, p > .05). În cazul tacticii de intrare în graţii, epuizarea resurselor energetice prezice pozitiv angajarea în comportamente nocive organizaţiei (b = .23, p < .001). De asemenea, efectul moderat este mai puternic în cazul angajaţilor care nu au competenţe de gestiune a jocurilor politice din organizaţie (b = -25, p < .001).
În ansamblu, studiul de faţă contribuie la completarea tabloului laturii întunecate a utilizării managementului la locul de muncă. Acest studiu deschide calea pentru cercetări viitoare legate de valoarea comportamentelor de management al impresiilor la locul de muncă pentru evoluţia profesională a angajatului precum şi pentru evoluţia financiară a organizaţiei.
Pentru mai multe detalii despre rezultatele studiului, regăsiți aici articolul: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29939036