25.04.2016
Care
sunt beneficiile concediului pentru angajati? Dar care sunt cauzele pentru care
acestea nu persista in timp? Si, totusi, ce pot face organizatiile pentru a
prelungi cat mai mult timp aceste efecte pozitive? Doua cercetatoare ale
Departamentului de Psihologie din Konstanz, Germania - Jana Kühnel si Sabine
Sonnentag - ne ofera raspunsuri la aceste intrebari.
In
timpul serviciului, pe de o parte, angajatii se confrunta cu factori stresori,
specifici postului, care le consuma energie fizica si emotionala. In timpul concediului,
pe de alta parte, cerintele de la locul de munca sunt inlaturate, ceea ce
favorizeaza reconstruirea resurselor personale ale angajatilor. Astfel, sistemul
fiziologic si cel psihologic revin la parametri normali. Asadar, cel mai
important beneficiu datorat concediilor il reprezinta recuperarea angajatilor dupa munca depusa (pp. 127).
Pe
parcursul intregului studiu, autoarele (Kühnel & Sonnentag, 2011) au urmarit doua
variabile: epuizarea emotionala si implicarea in munca. Epuizarea emotionala
reprezinta dimensiunea de baza a burnout-ului (rezultat al efortului fizic,
cognitiv si afectiv prelungit de la serviciu). Implicarea in munca este
definita ca o stare psihologica pozitiva de implinire care apare in contextul
muncii, ce este caracterizata printr-un nivel ridicat de energie (vigoare), semnificatie
si implinire (dedicare) si concentrare in activitatile de munca (absorbtie).
Cercetatoarele
au pornit de la ipoteza ca, imediat dupa
vacanta, epuizarea emotionala a angajatilor se va diminua, in timp ce
implicarea in munca va creste. In plus, au preconizat ca nivelul de epuizare emotionala si cel de implicare in
munca se va reintoarce la valoarea initiala, cea dinainte de concediu, in doar
patru saptamani de munca. Aceasta deoarece, „la reintoarcerea la serviciu,
dupa concediu, individul este iarasi controlat de cerintele postului si timpul
sau de recuperare se diminueaza” (pp. 127), mentioneaza autoarele.
Pentru
a testa ipotezele, au fost recrutati 131 de profesori de la o scoala din
Germania, in apropierea vacantei de Pasti. Acestia au avut de completat cate un
chestionar in patru momente de timp diferite: T1 – in ultima zi lucratoare (dinaintea concediului); T2 – prima zi lucratoare (dupa concediu);
T3 – a doua saptamana dupa vacanta; T4 – a patra saptamana dupa vacanta.
Fiecare dintre cele patru chestionare au urmarit valori ale epuizarii emotionale
si ale implicarii in munca.
Mai intai, s-a masurat nivelul initial de epuizare emotionala si de implicare in munca (de dinaintea concediului – T1). Ulterior, in prima zi de dupa vancata (T2), s-a constat ca epuizarea emotionala s-a diminuat, iar nivelul implicarii in munca a crescut. Cu toate acestea, in T3 si T4 (a doua si a patra saptamana), acestea revin, treptat, la nivelul initial. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia ca beneficiile datorate concediului dispar in decursul a patru saptamani de lucru.
Figura 1. Evolutia
medie a epuizarii emotionale si a implicarii in munca de-a lungul timpului
„De
ce vacanta ar mai conta, de fapt, daca efectele pozitive ale acesteia dispar atat
de repede?” (pp. 140), s-au intrebat, pe buna dreptate, autoarele. Potentialele
beneficii ale concediilor pot fi identificate insa pe termen lung, la nivelul starii de bine al angajatilor si al
performantei in munca. De exemplu, pe termen lung, vacantele pot preveni si reduce
reactiile cronice la stres, cum ar fi bolile coronariene.
Totusi, desi dupa vacanta, timpul de recuperare se reduce, angajatii pot cauta oportunitati de recuperare in afara perioadei de lucru, in timpul lor liber. In cursul weekend-urilor, de exemplu, angajatii nu mai sunt supusi cerintelor postului si se pot concentra pe activitati placute, relaxante, cum ar fi plimbarile in aer liber, practicarea unor tehnici de relaxare musculara sau a meditatiei, muzica etc. Cu alte cuvinte, disparitia efectelor pozitive de dupa vacanta poate fi semnificativ incetinita, daca angajatii respecta intru totul programul de odihna si relaxare. O alta optiune viabila este identificarea potentialilor factori stresori de la locul de munca si mentinerea acestora sub control. De exemplu, in cazul profesorilor din studiul mentionat, autoarele au identificat purtarea necuviincioasa a elevilor si presiunea timpului ca fiind cauze ale epuizarii emotionale dupa vacanta. Intr-un alt studiu cu profesori (Bakker, Hakenen, Demerouti & Xanthopoulou, 2007), s-a constatat ca resursele postului (de exemplu: aprecierea) pot favoriza implicarea in munca a profesorilor ce se confrunta cu purtarea necuviincioasa a elevilor.
In concluzie, organizatiile ar trebui sa verifice ca angajatii lor sa aiba suficient timp de recuperare (in concediu, dar si in timpul lor liber), prin implementarea unui program de monitorizare a vacantelor fiecarui angajat. Managerii ar putea sa-si incurajeze angajatii sa se recreeze (prin oferirea de concedii platite), deoarece vacantele pot servi ca un instrument eficient de reducere a epuizarii emotionare si de favorizare a implicarii in munca.
Silvia
Burciu
Ultimele articole
-
Efectul Flynn in Romania - Schimbari de-a lungul timpului si intre generatii in performanta cognitiva
Studiul de fata investigheaza in ce masura exista o crestere a performantelor cognitive in mod constant in populatia din Romania, luand in calcul specificul individual si generational de-a lungul timpului.Mai mult -
Legatura dintre afisarea de emotii diferite fata de cele resimtite cu adevarat la locul de munca si sanatatea angajatilor
In studiul de fata se scot in evidenta problemele asociate disonantei emotionale resimtite la locul de munca si factorii de risc pentru accentuarea disonantei in contextul angajatilor, in servicii de asistenta (ex. operatori call-center, agenti, etc.).Mai mult -
Control perceput si emotiile academice prezic succesul studentilor - efecte asupra intentiei de abandon si realizare academica
Studiul de fata investigheaza un fenomen actual - esecul academic. Mai specific, examineaza cum controlul academic perceput şi emotiile academice prezic succesul studentilor, conceptualizat fie ca intentie de abandon scazuta, fie ca realizare academica inalta.Mai mult