Lavinia Țânculescu-Popa, Lector univ.                                Cristina Maria Tofan, Asistent univ.                          

Depăsirea barierelor digitale.

Intervenții din domeniul resurselor umane și oportunități pentru angajații vârstnici

Introducere in problematica workshop-ului. Context.

Transformarea digitală redefinește locurile de muncă, impunând un nivel tot mai ridicat de alfabetizare digitală, aspect care poate reprezenta o provocare majoră pentru angajații vârstnici. Workshop-ul își propune să analizeze barierele structurale, organizaționale și individuale care îngreunează integrarea digitală a lucrătorilor seniori și să identifice soluții practice pentru a facilita adaptarea acestora la noile cerințe tehnologice. Printr-o abordare interactivă, participanții vor înțelege impactul digitalizării asupra pieței muncii și asupra angajaților seniori, vor identifica principalele dificultăți cu care aceștia se confruntă și vor explora măsuri eficiente de sprijin din perspectiva resurselor umane.

Obiectivele de învățare:

1.     Înțelegerea provocărilor și impactului digitalizării asupra angajaților vârstnici;

2.     Identificarea barierelor structurale, organizaționale și individuale care împiedică integrarea digitală;

3.     Explorarea soluțiilor din domeniul resurselor umane pentru susținerea alfabetizării digitale și reducerea excluziunii profesionale;

4.     Dezvoltarea unor strategii concrete pentru sprijinirea lucrătorilor seniori în procesul de adaptare la noile tehnologii.

Structura workshop-ului:

1.     Transformarea digitală și impactul asupra locurilor de muncă

Se va analiza modul în care digitalizarea influențează piața muncii, schimbările în cerințele profesionale și implicațiile pentru lucrătorii seniori. Discuțiile vor include și impactul politicilor publice și al factorilor economici asupra accesului la formare digitală.

2.     Prezentarea principalelor provocări și oportunități pentru angajații vârstnici

Vor fi abordate barierele care împiedică adaptarea digitală, precum lipsa programelor de reskill-ing, stereotipurile privind competențele digitale și impactul automatizării. Se vor discuta și oportunitățile prin care digitalizarea poate sprijini integrarea profesională a lucrătorilor seniori.

3.     Percepții și experiențe ale angajaților legate de tehnologie

Se vor explora factorii individuali care influențează integrarea digitală, precum educația, încrederea în propriile abilități și anxietatea tehnologică. Vor fi discutate strategiile prin care aceste bariere pot fi depășite și impactul lor asupra excluderii digitale.

4.     Soluții HR pentru reducerea barierelor și susținerea alfabetizării digitale.

Se vor prezenta soluții din domeniul resurselor umane, inclusiv modele eficiente de învățare continuă, mentorat intergenerațional și remodelarea posturilor. Participanții vor analiza măsuri aplicabile în organizațiile lor pentru a facilita adaptarea angajaților seniori la noile tehnologii.

Cristina Maria Tofan - Researcher Ph. D., Psychology and Educational Sciences Department, Gheorghe Zane Institute for Economic and Social Research, Romanian Academy - Iasi Branch and Ph. D. Assistant Professor, Department of Sociology, Social Work and Human Resources, Faculty of Philosophy and Social-Political Sciences, ”Alexandru Ioan Cuza” University from Iasi (ROMANIA), member of CA21107 Work Inequalities in Later Life Redefined by Digitalisation (DIGI-net; COST ACTION), Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), Universitatea București- cmbostan@gmail.com

Lavinia Țânculescu-Popa - Lecturer, PhD., Psychology and Educational Sciences Department, Hyperion University & National School of Political and Administrative Studies, Bucharest (ROMANIA), member of CA21107 Work Inequalities in Later Life Redefined by Digitalisation (DIGI-net; COST ACTION) – lavinia.tanculescu@gmail.com

Înregistrare: https://forms.gle/XhH9mSNRgELcvRbB7

TIMPUL ȘI INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ÎN CONTEXT ORGANIZAȚIONAL

Context și problematizare

Timpul care a trecut din viața angajaților (evaluat din perspectivă cronologică, subiectivă sau biologică) pe de-o parte și percepția asupra timpului rămas de trăit pe de altă parte, au o serie de implicații la nivel personal, dar și la nivelul rolului profesional, mai ales în contextul evoluțiilor rapide din arealul tehnologiei și prezenței inteligenței artificiale.

 

Obiective

1. Explorarea implicațiilor pe care percepțiile asupra timpului rămas de trăit le au la nivel organizațional
2. Analizarea valențelor timpului care a trecut (vârstă cronologică, vârstă subiectivă și vârstă biologică) în mediul organizațional
3. Înțelegerea avantajelor și dezavantajelor pe care le are integrarea inteligenței artificiale în modul de derulare a sarcinilor, din perspectiva timpului

 

Activități

În cadrul acestui workshop vom aborda într-o primă instanță timpul din perspectiva viitorului la locul de muncă, urmărind percepția asupra timpului rămas de trăit, fie reprezentat ca închis oportunităților (ex. datorită înaintării în vârstă, a diagnosticării cu cancer etc.) sau fie abordat ca deschis oportunităților, condiție în care angajatul este orientat înspre dezvoltare pentru a-i fi bine în viitor. Din această perspectivă vom aborda împreună o serie de interferențe care pot afecta componentele specifice rolului profesional (ex. performanța, motivația, satisfacția, expectanțele de carieră, conflictul muncă-familie etc.). Aceste aspecte vor fi evidențiate în acord cu teoria selectivității socio-emoționale.

A doua instanță pe care o propunem în abordarea axei temporale, vizează timpul care a trecut, cu accent pe evidențierea particularităților de utilizare a diferitelor forme de operaționalizare a vârstei angajaților, cu implicații preponderent în designul rolului profesional.

Aplicațiile practice propuse vor viza în special proiecția în viitor a angajaților încadrați astăzi în câmpul muncii, ținând cont de faptul că modul de realizare a sarcinilor este și va fi și mai puternic influențat de dezvoltarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii de tip inteligent.

Timp alocat: 2 ore.

 

Mihaela MAN – lector universitar doctor, Departamentul de Psihologie, Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

Radu-Ioan POPA – conferențiar universitar doctor, Departamentul de Asistență Socială, Jurnalism, Relații Publice și Sociologie, Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

This work was supported by a grant of the Ministry of Research, Innovation and Digitization, CNCS/CCCDI – UEFISCDI, project number PN-IV-P8-8.1-PRE-HE-ORG-2024-0233, within PNCDI IV.

Înregistrare (maxim 20 de persoane): https://forms.gle/EthaTSbi3UBP2EZu7