Cross-Cultural Insights from Studies in Occupational Stress & Health
Sharon Glazer, Ph.D.
Program Director, Organizational Psychology
Cross-Cultural Organizational Psychology
Graduate School of Applied & Professional Psychology
Rutgers
Occupational stress is a global challenge that affects countless individuals and organizations. Despite thousands of published articles on this topic, we continue to grapple with how best to mitigate stressors, manage strains, and foster healthy workplaces. This presentation addresses occupational stress and well-being from a cross-cultural lens, unveiling the roles of individual and environmental factors across cultures. Dr. Glazer shares key findings from her extensive cross-cultural studies, which delve into the roles of personality, social support, values, leadership, temporal orientation, and meaningfulness in life on stressor-strain relationships. Understanding occupational stress from a cross-cultural lens is imperative for several reasons. First, it shows myriad ways people interpret and respond to stressors, which may (second) enable more effective interactions with individuals in and from different cultures. Third, it provides deeper insights into cultural factors that influence work behaviors. By improving individual- and group- level work experiences, we can boost the perceived (and actual) health and durability of organizations. For example, knowing the cultural contexts in which supportive leadership enhances well-being allows management in organizations to tailor interventions accordingly. In short, Dr. Glazer underscores the pivotal role of cultural context in deciphering when and how explanatory variables affect stressor-outcome relationships, ultimately promoting healthy organizations.
SHORT BIO
Sharon Glazer, Ph.D., is the Program Director of the graduate programs in Organizational Psychology at Rutgers, The State University of New Jersey. She began her academic journey in 1998 as a Lecturer at Northern Kentucky University and then transitioned to San José State University in 2000, where she rose up through the ranks to Full Professor by 2010. From 2010-2013, Sharon was at the University of Maryland Center for Advanced Study of Language as a Full Research Professor, serving as Principal Investigator (PI), and then from November 2013 she joined The University of Baltimore as Chair and Full Professor, where she remained until August 2024.
In her 25+ years of teaching, research, and consulting, Sharon’s foci have been on organizational development, organizational theory, consulting skills, cross-cultural organizational psychology, and occupational stress & health. Her research has been supported by several grants, e.g., National Science Foundation, Fulbright Fellow, Erasmus Mundus, and NASA. Sharon recently completed a cross-cultural project on trust, impulsivity, and risk-taking across 6 countries (4 languages), a State of Maryland project on workplace climate for professionalism, and she is currently working on an engagement study for the Maryland Department of Transportation. Sharon has 70+ published works, 150+ conference presentations, and 60+ invited presentations that summarize original studies and synthesize current trends. She is currently a co-editor of both a Springer monograph and book series and co-authoring the 4th edition of Cross-Cultural Psychology (to be published by Cambridge University Press).
Sharon has taught and conducted research as a visiting professor in a dozen universities across Western and Central Europe, Israel, New Zealand, and Canada. In service to her profession, she is Secretary General for the Alliance for Organizational Psychology and a badged member of the Society for Industrial and Organizational Psychology’s (SIOP’s) United Nations committee. She also served as Treasurer of the International Association for Cross-Cultural Psychology, Editor of the International Journal of Stress Management, co-chair of SIOP’s International Affairs Committee, and member of several local, national, and international committees. External to academia, Sharon consults to nonprofit, for-profit, and government organizations.
Finally, Sharon is an elected Fellow of SIOP, International Academy for Intercultural Research, and International Association of Applied Psychology, and a member of several additional domestic and international professional associations. In 2021, she was recognized with The University of Baltimore’s President’s Faculty Award, her college’s Distinguished Scholarship Award, and the ISMA Federation International Award from the International Stress Management Association.
Empathy and psychological safety: the (yet) unsolved challenge in the age of AI
Daniela Damian
Professor and ECS-CAPI Chair in Inclusive Science, Technology and Engineering
D.L. Parnas Fellow
Department of Computer Science, University of Victoria
INSPIRE: STEM for Social Impact
How we collaborate and work together greatly affects the quality and outcome of our work. This is particularly true for multicultural teams, where research shows that empathy and psychological safety are key enablers for high team performance. The diversity in backgrounds and experiences and the resulting perspectives can be truly powerful, yet difficult to manage in work teams. In this talk, I intend to facilitate a conversation about the power of empathy in multi-cultural teams and the implications for a new world where most discussions are centered around AI and automation. Are there limits to AI in defining and managing our personal relationships that so intricately contribute to our work and fulfillment as individuals and teams? Reflecting on my own experiences as a Romanian-born Canadian researcher and educator, with over twenty years of studying collaboration in software engineering, I argue that empathy is still what uniquely defines us as humans and why I believe it is (and will continue to be) the greatest challenge in the age of AI.
SHORT BIO
Daniela Damian is a Professor of Software Engineering and the ECS-CAPI Chair in Inclusive Science, Technology and Engineering at the University of Victoria in Canada. She leads research in the Software Engineering Global interAction Laboratory (SEGAL, thesegalgroup.org), where her work has studied the human and collaborative aspects of software development in diverse, multi-cultural software engineering teams. She is the founder of the INSPIRE:STEM for Social Impact Program at the University of Victoria, which facilitates and studies experiential-learning science and engineering projects in community-led and society-impactful projects in Canada and the Asia-Pacific region. Daniela served as Program Chair for major Software Engineering conferences (including the International Conference on Software Engineering in 2022), and was the Co-Chair of the inaugural conference on Software Engineering in Society in 2014; she has served on the editorial boards of Transactions on Software Engineering, is serving on the Advisory Board of the Empirical Software Engineering Journal. Daniela was the recipient of the 2019 Faculty of Engineering Teaching Award, and the 2020 Provost’s REACH Award for Excellence in Teaching for Experiential Learning. In 2019 she received the Royal Society New Zealand Catalyst: International Leader Award and in 2024 became a Lero Parnas Fellow. Read more about her projects and research at danieladamian.ca, and listen to herTEDxVictoria talk on her humble take on the power of empathy in tech design for a diverse, kinder world. She can be contacted at danielad@uvic.ca.
Impact cuantificabil in psihologia muncii si organizationala
Prof. dr. habil. Dragoș ILIESCU
Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București
Abstract
Psihologia muncii și organizațională (PMO) a produs o cantitate semnificativă de cunoștințe teoretice și empirice, dar rămâne provocarea de a traduce aceste rezultate în impact practic pentru organizații. În această alocuțiune, voi analiza trei provocări majore care limitează impactul real al cercetării în PMO. Prima provocare este predominanța efectelor de anvergură redusă (effect size-uri mici), care limitează aplicabilitatea concluziilor cercetărilor. Voi sublinia nevoia de a prioritiza studii care generează efecte semnificative și relevante pentru organizații. A doua provocare este distanța dintre prioritățile cercetătorilor și nevoile managerilor, care judecă relevanța din perspectiva econometrică, prin prisma return on investment (ROI). Această lipsă de conectare între știință și practicile manageriale reduce capacitatea cercetării de a genera valoare concretă pentru organizații. În fine, voi discuta despre alinierea insuficientă a intereselor cercetării din PMO cu prioritățile globale actuale, precum Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG) ale ONU. PMO are un potențial semnificativ de a contribui la provocările critice ale omenirii, dar este necesară o reorientare spre probleme care transcend organizațiile și au relevanță societală. Prin această analiză, propun o abordare care să încurajeze cercetarea cu impact cuantificabil, aliniată atât la nevoile organizaționale, cât și la prioritățile globale, redefinind astfel contribuția PMO în societatea contemporană.
SHORT BIO
Dragoș Iliescu este profesor universitar în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, unde conduce și școala doctorală – și de asemenea Profesor Extraordinar în cadrul Universității din Stellenbosch. Pe lângă cariera sa academică a fost activ în consultanță de-a lungul ultimilor 25 de ani, fiind implicat sau conducând un număr de proiecte importante legate de testarea și evaluarea psihologică și educațională, în contexte comerciale sau guvernamentale, în Europa, Asia, Africa și America de Sud. Interesele sale de cercetare se grupează în jurul a două mari domenii: psihologia aplicată în context ocupațional și în probleme de capital uman și testarea și evaluarea psihologică și educațională (cu o componentă interculturală puternică). Dragoș Iliescu a servit în diverse roluri oficiale pentru un număr de asociații profesionale naționale și internaționale; este fost președinte al International Test Commission (ITC) și actualul președinte al Diviziei 2 (Evaluare Psihologică și Educațională) al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată. Este redactor-șef al European Journal of Psychological Assessment și este autor a peste 200 de articole științifice, capitole de carte și cărți, printre altele fiind coordonator, împreună cu alți prestigioși colegi, al volumului premiat internațional ”International Handbook of Testing and Assessment”, publicat în 2016 la Oxford University Press și autorul monografiei ”Adapting Tests in Linguistic and Cultural Situations”, publicat în 2018 la Cambridge University Press. Este un antreprenor activ de 25 de ani – printre altele este fondatorul Testcentral, editorul român de teste psihologice și al BRIO, sistemul românesc de evaluare educațională standardizată.
Modelarea comportamentului conducătorilor auto prin intermediul tehnologiei VR: perspective psihologice
Prof. univ. dr. habil. Mihaela RUS
Universitatea Ovidius din Constanța
Abstract
Realitatea virtuală (VR) a devenit un instrument esențial în cercetarea și educația pentru siguranța rutieră, facilitând înțelegerea profundă a comportamentelor și percepțiilor atât ale pietonilor, cât și ale șoferilor în medii controlate și sigure. Utilizarea VR permite simularea detaliată a situațiilor complexe de trafic, contribuind astfel la evaluarea și îmbunătățirea deciziilor și comportamentelor în trafic, cu un accent deosebit pe creșterea gradului de conștientizare a situației (SA) și pe evaluarea eficacității sistemelor de asistență pentru șoferi.
Studiile realizate de Gregoriades și Sutcliffe (2018) au demonstrat că un sistem de creștere a SA bazat pe realitate augmentată poate îmbunătăți semnificativ performanța și SA șoferilor, evidențiind importanța informațiilor adecvate prezentate prin interfețe vizuale în vehicule. Acesta subliniază necesitatea unei proiectări atente a sistemelor de informare pentru a sprijini deciziile șoferilor în timp real.
Studiile recente arată că utilizarea VR în antrenamentul șoferilor nu doar că îmbunătățește reacțiile acestora la situații de urgență, dar și contribuie la reducerea stresului și a anxietății asociate cu condusul în condiții dificile (Brown & Williams, 2021). În plus, tehnologia VR oferă posibilitatea de a monitoriza și evalua performanța șoferilor într-un mod detaliat și obiectiv, facilitând astfel un feedback constructiv și personalizat (Garcia et al., 2022).
Prin urmare, integrarea tehnologiei VR în programele de formare pentru conducătorii auto poate reprezenta un pas important spre îmbunătățirea siguranței rutiere și reducerea numărului de accidente cauzate de erori umane. Pe măsură ce tehnologia avansează, este esențial ca autoritățile și instituțiile de formare să exploreze și să adopte aceste inovații pentru a crea un mediu rutier mai sigur pentru toți participanții la trafic.
Integrarea tehnologiei VR în formarea conducătorilor auto este esențială pentru îmbunătățirea siguranței rutiere. Aceasta nu numai că oferă un mediu de învățare sigur și controlat, dar contribuie și la dezvoltarea unor șoferi mai competenți și mai pregătiți să facă față provocărilor din trafic. Prin urmare, această temă merită o atenție deosebită atât din partea cercetătorilor, cât și a autorităților implicate în reglementarea și îmbunătățirea siguranței rutiere. (Torbaghan,M.E, Sasidharan,M., Reardon,L., Muchanga-Hvelplund, L. C.W. ,2022)
În concluzie, realitatea virtuală oferă oportunități valoroase pentru cercetarea și educația în domeniul siguranței rutiere, permițând analiza detaliată a comportamentelor și percepțiilor într-un mediu sigur și controlat. Aceasta facilitează dezvoltarea de strategii și soluții inovatoare pentru protejarea tuturor utilizatorilor drumurilor, evidențiind necesitatea unei colaborări continue între cercetători, dezvoltatori de tehnologie și factorii de decizie în domeniul siguranței rutiere.
SHORT BIO
Prof. univ. dr. habil. Mihaela Rus este cadru didactic in cadrul Universitatii Ovidius din Constanta, prodecan al Facultății de Drept și Științe Administrative, presedintele Colegiului Psihologilor - filiala Constanța, profesor abilitat în domeniul studii universitare de doctorat Psihologie afiliată la Scoala Doctorală a Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Radulescu Motru” al Academiei Române, autoare a 10 cărți și numeroase studii de specialitate publicate în țară și străinătate. Psiholog de profesie cu peste 25 de ani de experiență în psihologia transporturilor, muncii și organizaționale, cu experiență in recrutarea resurselor umane în domeniul public și privat.