16.04.2016
Orice organizatie are ca ideal performanta. Acesta este un adevar general valabil: firmele fac
tot posibilul sa performeze pe piata muncii, pe scurt, sa aduca profit. Dar ce
pot face managerii pentru a incuraja angajatii lor sa fie implicati si
perseverenti? Ce favorizeaza fericirea unui angajat si cum poate fi el stimulat
sa-si foloseasca toate resursele la capacitate maxima? Cercetarea urmatoare
aduce date importante pentru a raspunde la aceste intrebari.
Autorii studiului au pornit de la ipoteza ca exista o legatura intre perceptia generala a resurselor postului si resursele zilnice ale angajatului, relatie ce este mediata de emotiile pozitive pe care angajatul le resimte (Xanthoupoulou, Bakker, Demerouti, Schaufeli, 2012).
In primul rand, resursele
postului sunt acele aspecte fizice, sociale, psihologice sau organizationale
ale postului care ajuta la atingerea scopurilor muncii, la reducerea cerintelor
postului, a costurilor psihologice si fiziologice asociate. Concret, cercetatorii
s-au centrat pe trei aspecte specifice resurselor postului: autonomia,
coaching-ul din partea supervizorului si climatul psihologic cooperant. Autonomia
reprezinta libertatea de a actiona in indeplinirea sarcinilor, coaching-ul
din partea supervizorului priveste calitatea relatiei sef-subordonat, iar climatul
psihologic cooperant vizeaza atmosfera de lucru cooperanta si relatiile
armonioase ce se stabilesc intre colegi.
Resursele
zilnice/personale ale angajatului se refera la capacitatea fiecarui individ de a detine control asupra
mediului in care isi desfasoara activitatea. Acestea pot fi resurse fizice (de
exemplu: abilitatile fizice), sociale (de exemplu: prietenia), cognitive (de
exemplu: complexitatea intelectuala), psihologice (de exemplu: auto-eficacitatea,
optimismul).
Asadar, sugereaza
autorii, angajatii isi formeaza o perceptie generala asupra resurselor
postului, perceptie care le influenteaza activitatea zilnica la serviciu, in
mod pozitiv sau negativ. De exemplu, angajatii care ajung sa se simta
entuziasmati si multumiti datorita feedback-ului pozitiv pe care l-au primit de
la supervizor isi dezvolta auto-eficacitatea si optimismul.
Pentru a testa
ipoteza, cercetatorii au ales 45 de angajati ai unui fast-food din Grecia, care
au devenit voluntari intr-un studiu despre starea de bine a angajatilor. In
prima faza, acestia au avut de completat un chestionar care masura perceptia
generala asupra resurselor postului (continea itemi despre autonomia
generala, coaching-ul general din partea supervizorului si climatul psihologic
general cooperat). Peste o saptamana, aceiasi angajati au avut de tinut un
jurnal zilnic, timp de 5 zile lucratoare, pe care il completau la sfarsitul
fiecarei ture. Respectivul jurnal avea in vedere resursele pe care angajatul
le foloseste zilnic in indeplinirea sarcinilor (cu itemi despre
auto-eficacitate, stima de sine si optimism). La sfarsit, cercetatorii au
corelat rezultatele obtinute la nivel general cu cele obtinute la nivelul fiecarei
zi de munca si au constatat ca, pe masura ce angajatii au parte de mai multa
autonomie, de coaching calitativ din partea sefului si de un climat psihologic
cooperant, acestia vor simti mai multe emotii pozitive si, prin urmare, isi vor
spori resursele personale folosite in acea zi.
Pentru manageri,
aceste rezultate sunt extrem de folositoare. „Pe masura ce angajatii simt cat
mai multe emotii pozitive intr-o zi de munca, acestia vor dezvolta un nivel mai
mare de auto-eficacitate, stima de sine si optimism (resurse personale) in acea
zi” (pp. 509), mentioneaza autorii. Cercetarea confirma faptul ca angajatii
care experimenteaza emotii pozitive in activitatea de zi cu zi pot fi gasiti intr-un
mediu de lucru plin de resurse. Totodata, angajatii care lucreaza in medii
stimulative, cu multe resurse, sunt mai predispusi sa-si foloseasca resursele
personale si sa experimenteze mai des emotii pozitive.
Angajatii fericiti sunt de nepretuit pentru o organizatie. Acestia sunt evaluati intr-o maniera pozitiva de catre supervizori, se descurca mai bine in indeplinirea sarcinilor, demonstreaza mai multe comportamente prosociale si mai putine comportamente de retragere (absenteism, intentia de a parasi organizatia) si, nu in ultimul rand, sunt mai productivi si mai performanti.
Prin urmare, un
obiectiv important al departamentelor de Resurse Umane, in colaborare cu
managementul organizatiilor, ar trebui sa fie dezvoltarea unui mediu in care
angajatii sa simta cat mai multe emotii pozitive. Organizatiile care promoveaza
revizuirea sarcinilor si responsabilitatilor (pentru a creste autonomia), care
introduc programe de coaching din partea sefului si care incurajeaza lucrul in
echipa (favorizand climatul psihologic cooperant) creaza un context favorabil
pentru dezvoltarea emotiilor pozitive ale angajatilor si, in consecinta, le
sporesc resursele personale. De asemenea, autorii mentioneaza ca adoptarea unor
astfel de strategii de catre organizatii aduce beneficii imediate, ceea ce inseamna
ca managerul poate observa in fiecare zi evolutia angajatului sau.
In concluzie,
organizatiile care aspira la performanta nu au nevoie doar de angajati
performanti, ci si de angajati fericiti. Un prim pas spre acest deziderat il
reprezinta dezvoltarea resurselor postului si, apoi, stimularea resurselor
personale ale fiecarui angajat. In acest fel, angajatii si managerii pot lucra impreuna
pentru a perfectiona calitatea relatiei dintre ei, fapt ce va aduce beneficii si
la nivel organizational.
Silvia Burciu
Ultimele articole
-
Efectul Flynn in Romania - Schimbari de-a lungul timpului si intre generatii in performanta cognitiva
Studiul de fata investigheaza in ce masura exista o crestere a performantelor cognitive in mod constant in populatia din Romania, luand in calcul specificul individual si generational de-a lungul timpului.Mai mult -
Legatura dintre afisarea de emotii diferite fata de cele resimtite cu adevarat la locul de munca si sanatatea angajatilor
In studiul de fata se scot in evidenta problemele asociate disonantei emotionale resimtite la locul de munca si factorii de risc pentru accentuarea disonantei in contextul angajatilor, in servicii de asistenta (ex. operatori call-center, agenti, etc.).Mai mult -
Control perceput si emotiile academice prezic succesul studentilor - efecte asupra intentiei de abandon si realizare academica
Studiul de fata investigheaza un fenomen actual - esecul academic. Mai specific, examineaza cum controlul academic perceput şi emotiile academice prezic succesul studentilor, conceptualizat fie ca intentie de abandon scazuta, fie ca realizare academica inalta.Mai mult