16.04.2016

Orice organizatie are ca ideal performanta. Acesta este un adevar general valabil: firmele fac tot posibilul sa performeze pe piata muncii, pe scurt, sa aduca profit. Dar ce pot face managerii pentru a incuraja angajatii lor sa fie implicati si perseverenti? Ce favorizeaza fericirea unui angajat si cum poate fi el stimulat sa-si foloseasca toate resursele la capacitate maxima? Cercetarea urmatoare aduce date importante pentru a raspunde la aceste intrebari.

Autorii studiului au pornit de la ipoteza ca exista o legatura intre perceptia generala a resurselor postului si resursele zilnice ale angajatului, relatie ce este mediata de emotiile pozitive pe care angajatul le resimte (Xanthoupoulou, Bakker, Demerouti, Schaufeli, 2012).


In primul rand, resursele postului sunt acele aspecte fizice, sociale, psihologice sau organizationale ale postului care ajuta la atingerea scopurilor muncii, la reducerea cerintelor postului, a costurilor psihologice si fiziologice asociate. Concret, cercetatorii s-au centrat pe trei aspecte specifice resurselor postului: autonomia, coaching-ul din partea supervizorului si climatul psihologic cooperant. Autonomia reprezinta libertatea de a actiona in indeplinirea sarcinilor, coaching-ul din partea supervizorului priveste calitatea relatiei sef-subordonat, iar climatul psihologic cooperant vizeaza atmosfera de lucru cooperanta si relatiile armonioase ce se stabilesc intre colegi.

Resursele zilnice/personale ale angajatului se refera la capacitatea fiecarui individ de a detine control asupra mediului in care isi desfasoara activitatea. Acestea pot fi resurse fizice (de exemplu: abilitatile fizice), sociale (de exemplu: prietenia), cognitive (de exemplu: complexitatea intelectuala), psihologice (de exemplu: auto-eficacitatea, optimismul).

Asadar, sugereaza autorii, angajatii isi formeaza o perceptie generala asupra resurselor postului, perceptie care le influenteaza activitatea zilnica la serviciu, in mod pozitiv sau negativ. De exemplu, angajatii care ajung sa se simta entuziasmati si multumiti datorita feedback-ului pozitiv pe care l-au primit de la supervizor isi dezvolta auto-eficacitatea si optimismul.

Pentru a testa ipoteza, cercetatorii au ales 45 de angajati ai unui fast-food din Grecia, care au devenit voluntari intr-un studiu despre starea de bine a angajatilor. In prima faza, acestia au avut de completat un chestionar care masura perceptia generala asupra resurselor postului (continea itemi despre autonomia generala, coaching-ul general din partea supervizorului si climatul psihologic general cooperat). Peste o saptamana, aceiasi angajati au avut de tinut un jurnal zilnic, timp de 5 zile lucratoare, pe care il completau la sfarsitul fiecarei ture. Respectivul jurnal avea in vedere resursele pe care angajatul le foloseste zilnic in indeplinirea sarcinilor (cu itemi despre auto-eficacitate, stima de sine si optimism). La sfarsit, cercetatorii au corelat rezultatele obtinute la nivel general cu cele obtinute la nivelul fiecarei zi de munca si au constatat ca, pe masura ce angajatii au parte de mai multa autonomie, de coaching calitativ din partea sefului si de un climat psihologic cooperant, acestia vor simti mai multe emotii pozitive si, prin urmare, isi vor spori resursele personale folosite in acea zi.

Pentru manageri, aceste rezultate sunt extrem de folositoare. „Pe masura ce angajatii simt cat mai multe emotii pozitive intr-o zi de munca, acestia vor dezvolta un nivel mai mare de auto-eficacitate, stima de sine si optimism (resurse personale) in acea zi” (pp. 509), mentioneaza autorii. Cercetarea confirma faptul ca angajatii care experimenteaza emotii pozitive in activitatea de zi cu zi pot fi gasiti intr-un mediu de lucru plin de resurse. Totodata, angajatii care lucreaza in medii stimulative, cu multe resurse, sunt mai predispusi sa-si foloseasca resursele personale si sa experimenteze mai des emotii pozitive.

Angajatii fericiti sunt de nepretuit pentru o organizatie. Acestia sunt evaluati intr-o maniera pozitiva de catre supervizori, se descurca mai bine in indeplinirea sarcinilor, demonstreaza mai multe comportamente prosociale si mai putine comportamente de retragere (absenteism, intentia de a parasi organizatia) si, nu in ultimul rand, sunt mai productivi si mai performanti.

Prin urmare, un obiectiv important al departamentelor de Resurse Umane, in colaborare cu managementul organizatiilor, ar trebui sa fie dezvoltarea unui mediu in care angajatii sa simta cat mai multe emotii pozitive. Organizatiile care promoveaza revizuirea sarcinilor si responsabilitatilor (pentru a creste autonomia), care introduc programe de coaching din partea sefului si care incurajeaza lucrul in echipa (favorizand climatul psihologic cooperant) creaza un context favorabil pentru dezvoltarea emotiilor pozitive ale angajatilor si, in consecinta, le sporesc resursele personale. De asemenea, autorii mentioneaza ca adoptarea unor astfel de strategii de catre organizatii aduce beneficii imediate, ceea ce inseamna ca managerul poate observa in fiecare zi evolutia angajatului sau.

In concluzie, organizatiile care aspira la performanta nu au nevoie doar de angajati performanti, ci si de angajati fericiti. Un prim pas spre acest deziderat il reprezinta dezvoltarea resurselor postului si, apoi, stimularea resurselor personale ale fiecarui angajat. In acest fel, angajatii si managerii pot lucra impreuna pentru a perfectiona calitatea relatiei dintre ei, fapt ce va aduce beneficii si la nivel organizational.

Sursa: Xanthoupoulou, D., Bakker, A. B.,Demerouti, E., Schaufeli, W. B. (2012). A Diary Study on the HappyWorker: How Job Resources Relate to Positive Emotions and Personal Resources. EuropeanJournal of Work and Organizational Psychology, 21(4), 489-517.

Silvia Burciu