Când poate fi considerat un lider corect și când poate fi considerat el imoral?

Când poate fi considerat un lider corect și când este el imoral? - percepții ale liderilor despre „a face lucrurile care trebuie” și „a face lucrurile cum trebuie”

Publicația:  Journal of Business Ethics

Cuvinte cheie: stil de conducere etic, cultură estică și occidentală, domeniu organizațional, stil de conducere imoral

Articol: Ethical and Unethical Leadership: A Cross-Cultural and Cross-Sectoral Analysis

Autori: Silke Astrid Eisenbeiss, Felix Brodbeck

Anul publicării: 2014

Silke Eisenbeiss și Felix Brodbeck (2014) atrag atenția unei noi provocări din domeniul organizațional și explorează modul în care formele de conducere sunt considerate etice sau imorale, atunci când liderii s-ar raporta la organizații în care există diversitate foarte mare din punct de vedere cultural. Analizând literatura de specialitate și explorând calitativ percepțiile liderilor din diverse culturi, autorii ajung la concluzia că există două perspective generale de a te raporta la angajați, organizație și muncă – „a face lucrurile care trebuie”(perspectiva normativă) și „a face lucrurile cum trebuie”(perspectiva valorică). În funcție de aceste două perspective, pot fi descrise forme etice și forme imorale de conducere, indiferent de diversitatea bagajului cultural sau a rolurilor organizaționale.

Conform rezultatelor studiului calitativ în care au fost intervievați liderii, aceștia au luat în calcul pentru a descrie tipuri de lideri etici și imorali conduita liderului, modul de luare a deciziilor și stilul de management.

Perspectiva orientării spre valori

• Conform acestei orientări, liderii etici tind să fie preocupați de responsabilitate, sunt modești și toleranți. În general, modul lor de a conduce este în acord cu valorile personale și universale ca grijă pentru umanitate, onestitate, justiție și responsabilitate și își fac transparente deciziile prin argumentarea lor.
• Liderilor imorali, pe de altă parte, le lipsește empatia, asumarea responsabilității pentru acțiunile lor și nu au o viziune de ansamblu, pe termen lung, pentru organizație.

Perspectiva orientării spre conformism

• Conform acestei orientări, liderii etici tind să își modeleze comportamentele și iau decizii în concordanță cu normele prestabilite la nivel organizațional, aderă cu ușurință la reguli, norme și legi și intervin în mod eficient pentru a corecta eventualele greșeli. Totodată, aceștia sunt considerați a fi în concordanță cu valorile tradiționale valorizate la nivel de conducere – stabilirea unor obiective clare, monitorizare, control și recompensare.
• La polul opus, liderii imorali sunt cei care acționează corupt și ilegal. În general, conduita lor personală este caracterizată de lipsă de credibilitate, discriminare, modul lor de a lua decizii este egocentric și caută să manipuleze pe ceilalți din jur. În general, această formă imorală de conducere este descrisă ca fiind una destructivă și nu este echivalentă cu una ineficientă, cum este spre exemplu stilul de leadership laissez-faire.

Rezultatele studiului arată că tendința centrală a participanților la studiu este de a recomanda gestionarea organizațiilor mai ales pe baza valorilor personale, dar respectând normele și legile specifice organizației și ale mediului cultural.

Prezentare realizată de dr. Cristina Maria BOSTAN