Profilul etnic sau cultural al unui candidat pentru un loc de muncă afectează tipul de întrebări puse la un interviu de selecție

Publicația / Jurnalul:  Journal of Personnel Psychology

Cuvinte cheie: ajustare de tip persoană-mediu, etnie, recrutare, întrebări interviu, discriminare

Anul publicării: 2018

Titlu articol: Applicant Ethnicity Affects Which Questions Are Asked in a Job Interview - The Role of Expected Fit

Autori: Wolgast, S., Björklund, F. Bäckström, M. 

Autorii acestui studiu au explorat în profunzime sursele prin care, conștient sau inconștient, recrutorii pot discrimina aplicanții pentru un loc de muncă. Contextul analizat în cazul acestui studiu a fost interviul de selecție, analizându-se aici două aspecte esențiale: tipul de întrebări pregătite și utilitatea întrebărilor pentru angajarea unei persoane. Aceste aspecte au fost analizate diferențiind între tendințele recrutorilor de a-și concentra atenția pe potrivirea dintre aplicant și post, aplicant și grupul cultural sau aplicant și compania în care urmează să lucreze. Diferențele din studiu au fost evaluate și luând în considerare apartenența la un anumit grup etnic/cultural, în cazul acesta - suedez sau arabic. Rezultatele, în general, arată că deși recrutorii consideră că deciziile cele mai bune de angajare se iau prin analiza concordanței dintre persoană și post, există situații în care apartenența la un anumit grup cultural poate modifica această practică.

În primul studiu, 57 de recrutori activi în companii private au primit în primul rând o descriere generală a postului cu cerințele specifice acestuia (ex. condiții și abilități) și o listă cu nume, fie suedeze, fie arabice. La final, aceștia erau rugați să redacteze 10 întrebări pe care le-ar pune într-un interviu cu aceste persoane. Așa cum arată rezultatele acestui prim studiu ,,recrutorii își concentrează atenția pe întrebările care explorează integrarea normelor sau valorilor culturale (t(54) = 2.28, p = .02, d = .62) și în ce măsură aceștia se potrivesc cu viitoarea echipă de muncă (t(54) = 3.44, p = .001, d = 0.94). În schimb, atunci când aplicanții erau dintr-un grup etnic asemănător, recrutorii și-au concentrat atenția predominant pe potrivirea dintre abilitățile aplicantului și sarcinile specifice postului (t(54) = 5.12, p < .001, d = 1.39).

În al doilea studiu au participat 69 de recrutori, aceștia fiind rugați să evalueze în ce măsură întrebări asemănătoare celor pregătite de participanții din primul studiu ar fi utile sau nu pentru un interviu de angajare, în funcție de atenția la potrivirea dintre candidat și locul de muncă, candidat-grup sau candidat-companie. Așa cum arată rezultatele, recrutorii consideră ca fiind cele mai utile întrebările care vizează o potrivire între candidat și specificul jobului (t(68) = 2.06, p = .043, d = 0.31).

În final, studiul 3 a investigat în ce măsură conținutul informațional al unui interviu deja realizat este considerat ca fiind mai util pentru angajare, în funcție de tipul de potrivire cu postul, grupul sau compania. Rezutatele sunt asemănătoare cu cele din studiul 2, aceștia considerând că descrierile cele mai utile pentru a lua o decizie sunt cele care fac referire la potrivirea dintre persoană și cerințele postului (t(65) = 4.73, p < .001, d = 0.59). 

Pentru mai multe detalii despre cadrul teoretic și empiric al studiului, acesta se regăsește aici:

https://econtent.hogrefe.com/doi/pdf/10.1027/1866-5888/a000197  

Prezentare realizată de dr. Cristina Maria Bostan