Care este portretul workaholicului român? Un prim studiu al legăturilor dintre workaholism și caracteristicile angajatului; validarea preliminară a scalei DUWAS

Publicația:  Psihologia Resurselor Umane

Cuvinte cheie: workaholism, DUWAS, angajați români, caracteristici socio-economice și demografice

Articol: Care este portretul workaholicului român? Un prim studiu al legăturilor dintre workaholism și caracteristicile angajatului; validarea preliminară a scalei DUWAS

Autori: Andreea Butucescu, Lavinia Uscatescu

Anul publicării: 2013

Prezentare realizată de Vrublevschi Alexandru

Workaholismul este definit ca o stare psihică negativă caracterizată de munca excesivă ce este cauzată de o forță internă căreia persoana în cauză nu i se poate opune. Datorită mediului organizațional în continuă schimbare apariția acestui fenomen începe să se facă simțită din ce în ce mai mult peste tot în lume. În ciuda acestui fapt, în România subiectul nu a fost studiat prea intens, termenul de workaholism fiind privit mai mult ca ceva la modă, și nu ca un construct științific.

Studiul de față a avut ca scop pe de o parte să adapteze scala DUWAS pentru workaholism pe un eșantion românesc pentru a vedea cum se susțin proprietățile ei psihometrice în cadrul acestei populații și, pe de altă parte, să studieze existența și puterea relațiilor dintre anumite trăsături ce ar putea fi asociate cu workaholismul (anxietatea, intoleranța, mania, comportamenul obsesiv-compulsiv), o serie de caracteristici demografice (tipul locului de muncă, venitul, genul, nivelul de educație și statutul marital) și trei componente ale workaholismului (munca în exces, munca compulsivă și o dimensiune rezultată din însumarea celor două)

Pentru validarea lingvistică a scalei DUWAS au participat 34 de voluntari cu capacități bilingve iar pentru validarea constructului au fost implicați 137 de participanți cu diverse venituri, nivele de educație, medii de muncă, statuturi maritale etc. Participanții au completat scala DUWAS și scala WABI (o altă scală ce măsoară workaholismul, folosită în această cercetare pentru studierea validității scalei DUWAS) și au oferit informații cu privire la datele demografice necesare. După aceea au fost verificate validitatea lingvistică a scalei, proprietățile psihometrice, stabilitatea temporală și au fost studiate relațiile dintre datele obținute.

În urma procedurilor, scala DUWAS a fost validată cu succes pe populația românească, respectând standardele necesare, rezultatele fiind în concordanță cu cele obținute în alte țări. Persoanele ce muncesc în mediul privat au șanse mai mari de a fi workaholice în comparație cu persoanele care muncesc în sectorul public (conform datelor obținute după aplicarea scalei DUWAS). De asemenea, s-a observat că pe măsură ce venitul unei persoane scade, crește probabilitatea ca acea persoană să fie workaholică și să trăiască perioade de exaltare, hiperactivitate și insomnie. O altă legătură interesantă a fost observată în cazul statutului marital, persoanele divorțate având o probabilitate mult mai mare de a fi workaholice. În ceea că privește diferențele de gen, s-a observat faptul că există o probabilitate mai mare de apariție a anxietății în cazul femeilor. Rezultatele cercetării le susțin pe cele obținute în studii asemănătoare desfășurate în alte țări.

Studiul, prin rezultatele sale, aduce multiple beneficii practice domeniului psihologiei organizaționale. În primul rând, prin adaptarea cu succes a scalei DUWAS, li se pune la dispoziție practicienilor din domeniu un instrument foarte valoros pentru studierea și detectarea workaholismului. Apoi, prin relațiile observate, este alcătuit un “portret” incipient al workaholicului, ajutând astfel specialiștii să se poată concentra pe anumite populații ce se află în stare mai mare de risc. În cele din urmă, studiul atrage atenția asupra fenomenului workaholismului și va duce la creșterea interesului pentru acest domeniu nou și de foarte mare importanță pentru buna funcționare a unei organizații.