Comportamentele proactive orientate spre gestionarea propriei cariere profesionale și succesul subiectiv în carieră. Rolul specificului cultural

Publicația / Jurnalul:  Journal of Organizational Behavior

Cuvinte cheie: gestionarea propriei cariere, succesul în carieră, cultura națională, comportamente proactive orientate pe carieră

Titlu articol: Proactive career behaviors and subjective career succes: The moderating role of national culture

Autori: Smale, A., Bagdadli, S., Cotton, R., Russo Dello, S., Dickman, M., Dysvik, A., Gianecchini, M., Kase, R. Lazarova, M., Reichle, A., Rozo, P., Verbruggen, M.

Anul publicării: 2016

Succesul în carieră este acceptat în zilele noastre ca fiind explicat atât prin indicatori obiectivi (ex. salariu, promovări, etc) cât și prin indicatori subiectivi (ex. semnificație loc de muncă, relevanță, identificare cu cariera, etc.). Chiar dacă cei obiectivi sunt cel mai ușor de cuantificat și mai ușor de înregistrat, autorii consideră că indicatorii subiectivi încep să fie mai importanți întrucât dimensiunea ierarhizării posturilor dintr-o organizație este în plină schimbare și restructurare. Astfel, indicatori subiectivi precum realizările la locul de muncă pe termen scurt sau lung, sau obiectivele stabilite pentru carieră, dar și satisfacția par să fie în acest moment mult mai relevante, necesitând astfel o explorare a factorilor care ar putea explica formarea sau schimbarea percepției subiective cu privire la succesul în carieră.

În studiul de față, sunt analizate două dimensiuni ale succesului subiectiv în carieră: sentimentul de succes  prin atingerea unui prag satisfăcător din punct de vedere financiar și sentimentul de succes în ceea ce privește găsirea unei metode de a se implica satisfăcător atât în viața de familie cât și la locul de muncă (“echilibru  muncă-familie”).

În ceea ce privește factorii care ar putea determina pe termen lung aceste dimensiuni, autorii au analizat în ce măsură comportamentele proactive, orientate pe carieră, pot explica succesul subiectiv în carieră. Mai specific, comportamentele proactive se referă la tendința angajaților de a prelua controlul asupra carierei lor, de a anticipa nevoile și de a realiza deja niște sarcini sau de a acționa anticipativ pentru acea situație. Totodată, comportament proactiv orientat pe carieră se referă și la interesul angajaților în a-și căuta informații, adică de a-și procura informații relevante pentru dezvoltarea propriei cariere. Una dintre metodele de căutare a informațiilor este chiar și solicitarea de feedback. Toate aceste tipuri de comportamente proactive favorizează creșterea succesului subiectiv în carieră întrucât asigură nevoia de autonomie și totodată de competență pe mai multe planuri.

Autorii studiului au luat în considerare mai multe culturi, din 22 țări diferite. Așa cum arată rezultatele, cultura națională moderează relația dintre comportamentele proactive orientate pe carieră și succesul subiectiv în carieră. Angajații participanți la acest studiu (N = 11,892, aparținând din 22 de țări diferite) ne arată că cea mai importantă relație este cea dintre comportamentele proactive și succesul  subiectiv în carieră (y = .09, p < .001, relație semnificativă), spre deosebire de relația dintre comportamentele proactive și echilibrul muncă-familie, a cărei semnificație nu este confirmată (y = .03, p = 0.12, relație nesemnificativă). În ceea ce priveşte rolul culturii ca element catalizator pentru relația semnificativă, rezultatele indică faptul că aceste comportamente proactive sunt mai importante pentru creșterea succesului subiectiv în carieră în cazul acelor culturi caracterizate de un nivel ridicat de colectivism intra-grup, adică în acele culturi în care este importantă loialitatea, coeziunea și mândria la nivel de grup organizațional (”in-group collectivism”, y = .054 , p < .05),  un nivel ridicat perceput de autoritate și distribuție inegală de putere intr-un stat (“power distance”, y = .07, p < .05) şi în cazul acelor țări în care angajații tind să accepte cu o mai mare ușurință schimbările și sunt dispuși să își asume riscuri (“ uncertainty avoidance”, y = -.024, p < .05).

În final, așa cum subliniază și autorii, important este a înțelege mai multe fețe ale modului în care angajații evaluaează și percep succesul în carieră, nivelul subiectiv fiind unul foarte important.

Pentru mai multe detalii despre cadrul teoretic și empiric al studiului, acesta se regăsește în întregime aici:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/job.2316

Prezentare realizată de dr. Cristina Maria Bostan