Conștiincios, deci implicat în muncă? Să nu ne grăbim: Rolul moderator al comportamentelor interpersonale abuzive

Publicația: Psihologia Resurselor Umane

Cuvinte cheie: implicarea în muncă, comportamente abuzive ale supervizorilor, comportamente lipsite de respect și considerație.

Articol: Conștiincios, deci implicat în muncă? Să nu ne grăbim: Rolul moderator al comportamentelor interpersonale abuzive

Autori: Sulea, C., Fischmann, G., Filipescu, R.

Anul publicării: 2012

Prezentare realizată de Alexandru Andrei Sîrbu

Implicarea în muncă este importantă pentru organizații deoarece aceasta prezice nivelul profitului financiar, comportamentul proactiv al angajaților, precum și performanța acestora la locul de muncă.

Conștiinciozitatea este o resursă personală ce are un rol important în implicarea în muncă, angajații conștiincioși fiind predispuși să își canalizeze energia asupra sarcinilor de la locul de muncă, fiind astfel mai concentrați pe munca pe care o depun.

Studiul de față și-a propus să studieze în ce măsură relația dintre conștiinciozitate și implicare în muncă este atenuată de prezența unor comportamente interpersonale abuzive.

300 de angajați din diverse întreprinderi au fost rugați să completeze, o singură dată, un chestionar ce măsura: implicarea în muncă, conștiinciozitatea și comportamentele interpersonale abuzive.

Dintre aceștia, 223 au completat chestionarul (74% din respondenți fiind de sex feminin) rezultând o rată de răspuns de 74.33%. Vârsta medie a participanților a fost de 37.24 de ani și perioada medie de apartenență în cadrul unei organizații a fost de 11.53 de ani.

Relația dintre conștiinciozitate și implicare în muncă s-a dovedit a fi (conform datelor culese de autori) mai puternică atunci când nivelul comportamentelor interpersonale abuzive era scăzut. Nivele ridicate ale comportamentelor interpersonale abuzive au constrâns relația dintre conștiinciozitate și implicare în muncă, indicând faptul că deși angajații pot fi conștiincioși, ei nu reușesc să fie implicați în munca pe care o desfășoară datorită acestui factor perturbator.

Selecția angajaților pe baza conștiinciozității se dovedește a fi foarte benefică, având în vedere faptul că aceștia vor manifesta, foarte probabil, o stare de implicare în muncă ce va avea efecte pozitive din punct de vedere afectiv-motivațional. Cu toate acestea, atunci când angajații sunt expuși la comportamente interpersonale abuzive (precum supervizarea abuzivă din partea superiorilor sau ostilitate exprimată vag din partea colegilor), relația dintre conștiinciozitate și implicarea în muncă este slăbită considerabil.

Astfel, chiar și atunci când angajații dispun de un nivel de conștiinciozitate mare, ce crește probabilitatea ca aceștia să fie implicați în sarcinile lor și ca acestora să le facă plăcere să muncească, atunci când devin victime ale unor comportamente abuzive nivelul lor de implicare în muncă scade considerabil. Aceste rezultate subliniază importanța investigării minuțioase a stresorilor interpersonali prezenți la locul de muncă, ce pot afecta negativ relația dintre resursele pe care angajații le dețin și productivitatea acestora în cadrul organizațiilor.