Dezvoltarea rezilienței angajaților: un program de training de 2 zile pentru victimele hărțuirii la locul de muncă

Publicația: Psihologia Resurselor Umane

Cuvinte cheie: hărțuirea la locul de muncă, reziliență, strategii de coping, mediere 

Articol: Un model de mediere multiplă a relației dintre hărțuirea la locul de muncă, strategiile de coping, reziliența și suferința angajaților: idei pentru un program de instruire

Autor: Teodora Maidaniuc-Chirilă

Anul publicării: 2015

Prezentare realizată de Alexandru Dorneanu

După ce au realizat un prim  studiu care a dezvăluit rolul mediator a trei variabile (reziliența, concentrarea asupra emoțiilor și ventilarea emoțiilor) în relația dintre hărțuirea la locul de muncă și suferința mentală a angajaților, autorii și-au propus realizarea unui program de intervenție pentru victimele hărțuirii la locul de muncă

Faptul că reziliența angajaților a scăzut și nivelul suferinței mentale a acestora a crescut atunci când au fost expuși hărțuirii la locul de muncă arată necesitatea elaborării unui program axat pe creșterea nivelul rezilienței angajaților hărțuiți la locul de muncă.

Programul de training prezentat în acest studiu s-a axat pe creșterea conștientizării fenomenului de hărțuire la locul de muncă, conștientizarea emoțiilor trăite în situații stresante și practicarea tehnicilor lui Albert Ellis pentru creșterea rezilienței.

Obiectivele programului au fost:

• Să sporească informațiile pe care angajații Români le au despre hărțuirea la locul de muncă prin prezentarea principalelor caracteristici ale acesteia
• Să îmbunătățească reziliența angajaților români prin folosirea modelului ABCD al lui Albert Ellis.

Au fost selectați 15 angajați care să participe la un program de training conceput pentru creșterea rezilienței angajaților. Aceștia au fost selectați dintr-un eșantion de 172 de angajați participanți la primul studiu, pe baza scorurilor lor la chestionarul care măsura hărțuirea la locul de muncă, nivelul rezilienței, strategiile de coping și suferința mentală și fizică. Au fost selectați doar angajații cu o reziliență scăzută, care au fost hărțuiți la locul de muncă și la care predominau strategiile pasive de coping (negarea, dezangajarea mentală, dezangajarea comportamentală și concentrarea asupra și ventilarea emoțiilor.)

Pentru a evalua reziliența mentală și pentru a o îmbunătăți a fost prezentat modelul ABCD al lui Ellis. Modelul lui Albert Ellis propune o modalitate de construire a rezilienței mentale în patru etape. Punctul de plecare este conștientizarea consecințelor emoționale ale traumei experimentate. Conform acestui model, consecințele emoționale (C) se manifestă indirect, prin credințe personale (B) în legătură cu problemele, și nu direct, din cauza problemelor în sine. A-i învăța pe oameni să diferențieze între problemele obiective și problemele cauzate de percepții eronate asupra situațiilor va avea un efect pozitiv din punct de vedere emoțional (D).

Primul exercițiu a fost alcătuit dintr-o sarcină în care participanților li s-a cerut să prezinte un eveniment negativ, stresant și care se repetă la locul de muncă și să răspundă la trei întrebări referitoare la motivul pentru care evenimentul stresant a avut loc, sentimentele pe care le-au experimentat și ce au făcut pentru a diminua impactul negativ. Al doilea exercițiu a presupus oferirea de răspunsuri la aceleași întrebări, dar din perspectiva modelului ABCD.

Motivele oferite în primul exercițiu au fost comparate cu motivele oferite în cel de-al doilea. Datele calitative au fost analizate pentru a observa dacă participanții au abilitatea de a separa motivul apariției situației stresante de credințele lor personale despre eveniment.

Programul de training a avut un design pre-test post-test. Diferențele dintre explicațiile pentru apariția evenimentului stresant au fost comparate pentru fiecare dintre cele două situații: înainte de trainingul ABCD (prima situație) și după training (a doua situație).

Programul a avut loc în weekend, pentru a asigura prezența participanților și a avut la bază dorința lor intrinsecă de dezvoltare personală. Analiza răspunsurilor participanților a arătat că aceștia au înțeles rolul modelului ABCD și că și-au dezvoltat abilitatea de a-l aplica în situațiile stresante cu care se confruntă la locul de muncă, ajutându-i să-și gestioneze emoțiile negative.