Efectul Flynn în România - Schimbări de-a lungul timpului și între generații în performanța cognitivă

Jurnalul: Intelligence

Cuvinte cheie: Flynn effect, intelligence, Romania, hierarchical age-period-cohort

Titlu articol: Time and generational changes in cognitive performance in Romania

Autori: Gunnesch-Luca, G. & Iliescu, D.

Anul publicării: 2020

         Efectul Flynn reflectă creșteri constante ale performanței cognitive de-a lungul secolului `20 ca urmare a îmbunătățirii condițiilor de viață precum educația sau a celor de testare psihologică. Acest fenomen a fost investigat pe tot globul pamântesc, observându-se variații, creșteri dar și scăderi la nivel global ale inteligenței sau luând în considerare anumite tipuri de aptitudini (ex. fluență verbală, reprezentare spațială). Autorii studiului investighează acest fenomen evidențiind schimbările înregistrate în România, luând în calcul anumite perioade de timp și populații generaționale diferite pe fondul lipsei unor astfel de informații în spațiul științific internațional. Cei mai importanți factori luați în considerare pentru înțelegerea schimbărilor incluși în studiu sunt anul evaluării, vârsta participanților, perioada și generația din care fac parte persoanele evaluate.

      În studiu au fost incluși 12,034 participanți evaluați cu ajutorul unui set de teste aptitudinale multidimensionale (The Multidimensional Aptitude Battery (MAB) în perioada 2003-2018, în care distribuția de gen, de regiune și mediul sunt reprezentative pentru populația din România pe unele dintre eșantioanele utilizate. Testele aptitudinale multidimensionale utilizate reflectă inteligența verbală și performanța cognitivă ce împreună sunt utilizate pentru cristalizarea unui coeficient general al inteligenței (ex. IQ).

      Rezultatele generale ale studiului indică o creștere constantă pe an a performanțelor cognitive cu aproximativ o treime dintr-un punct IQ (b = 0.34, 95% CI [0.13, 0.56]), adică o creștere constantă cu trei puncte IQ odată la 10 ani. Raportat la rezultatele obținute la nivel internațional, acestea sunt asemănătoare cu schimbările pozitive înregistrate în alte țări. Asemănător, aceleași analize au indicat că  ambele componente măsurate ale inteligenței sunt prezise semnificativ, atunci când au fost controlate vârsta și genul: inteligența verbală (b = 0.37, 95%CI [0.14, 0.59]) și performanța cognitivă (b = 0.39, 95%CI [0.19, 0.58]). În ceea ce privește vârsta participanților, perioada și generația din care fac parte, fiecare dintre acești factori este semnificativ, dar diferit: vârstă determină coeficienții IQ în sens negativ, neliniar și puțin atât la nivel general al inteligenței cât și la nivelul componentelor acesteia (Rsquare = 0.02, 95%CI [0.01, 0.03], F(15,12,018) = 17.48, p < .001). În ceea ce privește efectele generaționale, acest factor explică în mod semnificativ schimbările constante ale inteligenței (Rsquare = 0.01, 95%CI [0.01, 0.01], F(6,12,027) = 18.42, p < .001). Analizele de potrivire ale unui model care să explice cel mai bine schimbările constante în performanța cognitivă indică modelul în care sunt incluși toți factorii.

Pentru mai multe detalii despre cadrul teoretic și empiric al studiului, acesta se regăsește în întregime aici: https://doi.org/10.1016/

j.intell.2020.101430

Prezentare realizată de dr. Cristina Maria Bostan