Emoțiile pozitive sporesc resursele angajatului
Orice organizație are ca ideal performanța. Acesta este un adevăr general valabil: firmele fac tot posibilul să performeze pe piața muncii, pe scurt, să aducă profit. Dar ce pot face managerii pentru a încuraja angajații lor să fie implicați și perseverenți? Ce favorizează fericirea unui angajat și cum poate fi el stimulat să-și folosească toate resursele la capacitate maximă? Cercetarea următoare aduce date importante pentru a răspunde la aceste întrebări.
Autorii studiului au pornit de la ipoteza că există o legătură între percepția generală a resurselor postului și resursele zilnice ale angajatului, relație ce este mediată de emoțiile pozitive pe care angajatul le resimte (Xanthoupoulou, Bakker, Demerouti, Schaufeli, 2012).
În primul rând, resursele postului sunt acele aspecte fizice, sociale, psihologice sau organizaționale ale postului care ajută la atingerea scopurilor muncii, la reducerea cerințelor postului, a costurilor psihologice și fiziologice asociate. Concret, cercetătorii s-au centrat pe trei aspecte specifice resurselor postului: autonomia, coaching-ul din partea supervizorului și climatul psihologic cooperant. Autonomia reprezintă libertatea de a acționa în îndeplinirea sarcinilor, coaching-ul din partea supervizorului privește calitatea relației șef-subordonat, iar climatul psihologic cooperant vizează atmosfera de lucru cooperantă și relațiile armonioase ce se stabilesc între colegi.
Resursele zilnice/personale ale angajatului se referă la capacitatea fiecărui individ de a deține control asupra mediului în care își desfășoară activitatea. Acestea pot fi resurse fizice (de exemplu: abilitățile fizice), sociale (de exemplu: prietenia), cognitive (de exemplu: complexitatea intelectuală), psihologice (de exemplu: auto-eficacitatea, optimismul).
Așadar, sugerează autorii, angajații își formează o percepție generală asupra resurselor postului, percepție care le influențează activitatea zilnică la serviciu, în mod pozitiv sau negativ. De exemplu, angajații care ajung să se simtă entuziasmați și mulțumiți datorită feedback-ului pozitiv pe care l-au primit de la supervizor își dezvoltă auto-eficacitatea și optimismul.
Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au ales 45 de angajați ai unui fast-food din Grecia, care au devenit voluntari într-un studiu despre starea de bine a angajaților. În prima fază, aceștia au avut de completat un chestionar care măsura percepția generală asupra resurselor postului (conținea itemi despre autonomia generală, coaching-ul general din partea supervizorului și climatul psihologic general cooperat). Peste o săptămână, aceiași angajați au avut de ținut un jurnal zilnic, timp de 5 zile lucrătoare, pe care îl completau la sfârșitul fiecărei ture. Respectivul jurnal avea în vedere resursele pe care angajatul le folosește zilnic în îndeplinirea sarcinilor (cu itemi despre auto-eficacitate, stimă de sine și optimism). La sfârșit, cercetătorii au corelat rezultatele obținute la nivel general cu cele obținute la nivelul fiecărei zi de muncă și au constatat că, pe măsură ce angajații au parte de mai multă autonomie, de coaching calitativ din partea șefului și de un climat psihologic cooperant, aceștia vor simți mai multe emoții pozitive și, prin urmare, își vor spori resursele personale folosite în acea zi.
Pentru manageri, aceste rezultate sunt extrem de folositoare. „Pe măsură ce angajații simt cât mai multe emoții pozitive într-o zi de muncă, aceștia vor dezvolta un nivel mai mare de auto-eficacitate, stimă de sine și optimism (resurse personale) în acea zi” (pp. 509), menționează autorii. Cercetarea confirmă faptul că angajații care experimentează emoții pozitive în activitatea de zi cu zi pot fi găsiți într-un mediu de lucru plin de resurse. Totodată, angajații care lucrează în medii stimulative, cu multe resurse, sunt mai predispuși să-și folosească resursele personale și să experimenteze mai des emoții pozitive.
Angajații fericiți sunt de neprețuit pentru o organizație. Aceștia sunt evaluați într-o manieră pozitivă de către supervizori, se descurcă mai bine în îndeplinirea sarcinilor, demonstrează mai multe comportamente prosociale și mai puține comportamente de retragere (absenteism, intenția de a părăși organizația) și, nu în ultimul rând, sunt mai productivi și mai performanți.
Prin urmare, un obiectiv important al departamentelor de Resurse Umane, în colaborare cu managementul organizațiilor, ar trebui să fie dezvoltarea unui mediu în care angajații să simtă cât mai multe emoții pozitive. Organizațiile care promovează revizuirea sarcinilor și responsabilităților (pentru a crește autonomia), care introduc programe de coaching din partea șefului și care încurajează lucrul în echipă (favorizând climatul psihologic cooperant) crează un context favorabil pentru dezvoltarea emoțiilor pozitive ale angajaților și, în consecință, le sporesc resursele personale. De asemenea, autorii menționează că adoptarea unor astfel de strategii de către organizații aduce beneficii imediate, ceea ce înseamnă că managerul poate observa în fiecare zi evoluția angajatului său.
În concluzie, organizațiile care aspiră la performanță nu au nevoie doar de angajați performanți, ci și de angajați fericiți. Un prim pas spre acest deziderat îl reprezintă dezvoltarea resurselor postului și, apoi, stimularea resurselor personale ale fiecărui angajat. În acest fel, angajații și managerii pot lucra împreună pentru a perfecționa calitatea relației dintre ei, fapt ce va aduce beneficii și la nivel organizațional.
Silvia Burciu