Menu
Log in

Log in
  • Acasa
  • Insecuritatea locului de munca si satisfactia in munca: Rolul mediator al capitalului psihologic

Insecuritatea locului de muncă și satisfacția în muncă: Rolul mediator al capitalului psihologic

                       

Publicația: Psihologia Resurselor Umane

Cuvinte cheie: insecuritatea calitativă a postului, insecuritatea cantitativă a postului, capitalul psihologic, satisfacţia în muncă

Articol: Insecuritatea locului de muncă și satisfacția în muncă: Rolul mediator al capitalului psihologic

Autori: Vîrgă, D.

Anul publicării: 2015

Prezentare realizată de Alexandru Andrei Sîrbu

 

În ultimii 10 ani, marcați de criza economică, insecuritatea locului de muncă a devenit un factor stresant important pentru mulți dintre angajații din spațiul european. În 2014, 85% dinte români au estimat statutul angajării ca fiind rău sau foarte rău. Insecuritatea locului de muncă generează efecte imediate și negative asupra vieții profesionale a angajaților. De asemenea, insecuritatea locului de muncă este semnificativ și negativ relaționată cu satisfacția în muncă.

Astfel, scopul cercetării este acela de a explica consecințele negative ale insecurității locului de muncă (atât insecuritatea calitativă cât și cea cantitativă) asupra satisfacției în muncă. În plus, studiul își propune să identifice resursele personale ce trebuiesc dezvoltate pentru a face față mai bine insecurității locului de muncă.

Eșantionul cercetării a fost format din 148 de angajați români ce lucrează în cadrul a două corporații multinaționale (o companie din retail și un call-center). Eșantionarea s-a bazat pe o procedura non-probabilistică de conveniență. Participanții au fost rugați să completeze un set de chestionare în format creion-hârtie. Instrucțiunile de completare a chestionarelor și scopul studiului au fost prezentate participanților pe scurt. Rata de răspuns a fost de 88%. Vârsta respondenților a variat între 21 și 56 de ani.

Rezultatele cercetării au indicat faptul că bunăstarea psihologică legată de muncă este asociată cu insecuritatea locului de muncă. A fost evidențiat rolul de mediator al capitalului psihologic ca resursă personală în relația dintre ambele tipuri de insecuritate a locului de muncă și satisfacția în muncă. În concluzie, angajații ce resimt o nesiguranță mai mare a propriilor locuri de muncă (insecuritate cantitativă a locului de muncă) au șanse mai mari să dețină nivele mai scăzute de capital psihologic ce, la rândul lor, relaționează cu nivele mai scăzute de satisfacție în muncă. De asemenea, relația este valabilă și viceversa, angajații care denotă nivele scăzute de insecuritate a locului de muncă sunt mai predispuși la a raporta nivele ridicate de capital psihologic ce, la rândul sau, este relaționat cu nivele crescute de satisfacție în muncă. Astfel, capitalul psihologic a fost identificat ca fiind un mediator al relației dintre insecuritatea locului de muncă și satisfacția în muncă. Cu alte cuvinte, insecuritatea referitoare la beneficiile și condițiile locului de muncă reduce capitalul psihologic în rândul angajaților, fapt ce duce la reducerea satisfacției în muncă.

După cum vedem, capitalul psihologic este relevant pentru starea psihologică de bine a angajaților. Astfel, crearea unor intervenții organizaționale menite să întrețină capitalul psihologic al angajaților se poate dovedi a fi o strategie mai fezabilă și mai pozitivă decât reducerea insecurității locului de muncă, pe termen lung. Unul dintre aceste tipuri de intervenție recomandate sunt intervențiile pozitive bazate pe teoria extinderii și dezvoltării emoțiilor pozitive a lui Fredrickson. În cadrul acestei teorii, ideea de bază este aceea conform căreia experimentarea emoțiilor pozitive lărgește repertoriul de acțiuni și gânduri al unei persoane și că astfel de îmbunătățiri facilitează starea psihologică de bine.

Din punct de vedere metodologic, intervențiile online scurte sunt atractive pentru organizații deoarece ele pot fi integrate cu ușurință în programul de muncă al angajaților.

Intervențiile ce vizează sporirea resurselor personale (precum capitalul psihologic) sunt exemple tipice de intervenții pozitive. Cercetări anterioare au relevat faptul că intervențiile dezvoltate pentru a îmbunătăți nivelul de capital psihologic au fost implementate cu succes în cadrul mai multor organizații.

Copyright © APIO, 2023

Powered by Wild Apricot Membership Software