Insecuritatea percepută a locului de muncă și sănătatea lucrătorilor industriali care lucrează în schimb de ture: Rolul contextului organizațional
Publicația: Psihologia Resurselor Umane
Cuvinte cheie: insecuritatea locului de muncă, sănătate auto-evaluată, condiții de muncă, munca în schimb de ture din mediul industrial
Articol: Insecuritatea percepută a locului de muncă și sănătatea lucrătorilor industriali care lucrează în schimb de ture: Rolul contextului organizațional
Autori: Seršić, D.M., Tomas, J.
Anul publicării: 2015
Prezentare realizată de Alexandru Andrei Sîrbu
Nesiguranța locului de muncă este o problemă frecvent întâlnită, ce reprezintă rezultatul unui climat foarte efervescent al pieței muncii.
Studiul de față propune abordarea efectelor nocive ale nesiguranței locului de muncă asupra unei categorii speciale de angajați: lucrătorii industriali care lucrează în schimb de ture.
Autorii evidențiază faptul că nesiguranța locului de muncă reprezintă un factor cu potențial stresor ce poate afecta sănătatea angajaților, acest lucru fiind valabil în mod deosebit pentru angajații ce lucrează în schimb de ture deoarece aceștia sunt mai dependenți de locul lor de muncă și expuși unui număr foarte mare de condiții improprii de muncă (zgomot, vibrații, sarcini monotone și repetitive, capacitate redusă de decizie, conflicte interpersonale etc.).
Astfel, scopul acestei cercetări a fost acela de a evidenția magnitudinea cu care nesiguranța locului de muncă afectează starea de sănătate a lucrătorilor industriali ce lucrează în schimb de ture, luându-se în considerare aspecte relevante ale mediului în care angajații își desfășoară activitatea.
În cadrul studiului au participat 459 de lucrători industriali angajați în 3 organizații, aparținând sectorului industrial din Croația.
Organizațiile au fost selectate pe baza următoarelor criterii: aveau locuri de muncă ce presupuneau muncă de manufactură în schimb de ture și un nivel variat al nesiguranței locului de muncă.
Pentru a testa ipotezele propuse de autori, participanții au fost rugați să completeze, o singură dată, o serie de chestionare ce măsurau: nesiguranța locului de muncă, sănătatea fizică generală și cea mentală auto-percepute de către angajați și condițiile de muncă precum: gradul de control al propriului loc de muncă, claritatea rolului angajaților, sprijinul acordat de manager angajaților, sprijinul acordat de colegii de muncă, cerințele locului de muncă și conflictele interpersonale.
După cum anticipau autorii, cerințele locului de muncă și conflictele între angajați afectează negativ sănătatea generală și mentală a angajaților, indiferent de condițiile prezente la locul de muncă.
În contrast, sentimentul de a te simți în control referitor la locul tău de muncă și sprijinul acordat de manager angajaților contribuie la îmbunătățirea sănătății generale și mentale.
Astfel, datele au sprijinit ipoteza conform căreia nesiguranța locului de muncă este unul dintre cei mai importanți stresori la locul de muncă pentru lucrătorii industriali ce lucrează în ture, influențând semnificativ sănătatea angajaților.
Rezultatele acestui studiu contribuie la explicarea factorilor ce influențează semnificativ performanța angajaților și asigură informații suplimentare ce pot contribui la crearea unor intervenții eficiente ale specialiștilor în resurse umane.
Recomandările pe care practicienii în domeniul resurselor umane le pot sustrage din acest studiu sunt legate de îmbunătățirea resurselor și condițiilor de muncă ale angajaților și de crearea unui mediu de lucru benefic pentru aceștia.
Mai specific, influența negativă a nesiguranței locului de muncă poate fi atenuată dacă angajații nu percep cerințele postului ca depășind resursele pe care ei le au la dispoziție pentru a rezolva sarcinile ce le sunt încredințate. O strategie utilă ar fi să li se asigure angajaților suficiente resurse (termene limită realiste, suficiente pauze etc.) ce ii pot ajuta să își rezolve sarcinile specifice locului lor de muncă și să li se asigure sprijin din partea managerului direct.