Intenția angajaților de a denunța neregulile din organizație: Rolul corectitudinii și al identității morale

Publicația: Psihologia Resurselor Umane

Cuvinte cheie: intenția de a denunța neregulile; identitate morală, corectitudine organizațională

Articol: Intenția angajaților de a denunța neregulile din organizație: Rolul corectitudinii și al identității morale

Autori: Karin Proost, Adríana Pavlinská, Elfi Baillien, Lieven Brebels, Anja Van den Broeck

Anul publicării: 2013

Prezentare realizată de Ana-Nicoleta Alexandrescu

În introducerea articolului autorii prezintă clar scopul cercetării: acela de a explora modul în care identitatea morală și corectitudinea procedurală afectează intenția angajaților de a denunța neregulile din organizație. Câteva studii separate au dovedit că denunțarea neregulilor este cea mai eficientă cale de a detecta practicile necinstite din organizații. Cu toate acestea, cei mai mulți angajați observă comportamentele abuzive din organizație, însă aleg să nu le divulge, adoptând o poziție nepăsătoare. Totuși, cei care aleg să divulge neregulile sesizate în cadrul organizației consideră că aceasta este o datorie morală sau o modalitate de a-și exprima loialitatea față de șeful direct. Un alt aspect care este considerat important în acest studiu este corectitudinea. Studiile recente au arătat o corelație pozitivă între corectitudinea organizațională și denunțarea neregulilor.

Scopul cercetării a fost reprezentat de testarea relației dintre intenția de a denunța neregulile din organizație și identitatea morală, precum și efectul de moderare al percepției corectitudinii procedurale a șefului direct în această relație.

Eșantionul a fost format din 278 de subiecți, bărbați și femei, care ocupau diverse funcții în diferite organizații, atât din sectorul privat, cât și din cel public. Variabila dependentă (intenția de a denunța neregulile din organizație) a fost măsurată utilizând un scenariu dezvoltat de Zhang și colaboratorii acestuia în care angajatul era pus în fața unor situații critice, menite să stimuleze atitudinea lui cu privire la denunțarea neregulilor observate. Pentru a măsura identitatea morală, participanților li s-a furnizat o listă cu nouă caracteristici care defineau o persoană din punct de vedere moral și li s-a cerut să construiască modelul mintal al persoanei respective. Apoi aceștia au fost rugați să raporteze cât de mult se identifică cu persoana respectivă. De asemenea, corectitudinea procedurală a șefului a fost măsurată pe o scală cu șapte itemi adaptată după Colquitt. Itemii făceau referire la procedurile utilizate de șefi atunci când sunt nevoiți să ia decizii importante.

Rezultatele studiului au arătat că există o corelație pozitivă între intenția angajaților de a denunța neregulile din organizație și identitatea morală, în sensul că probabilitatea de a denunța neregulile este mai mare în cazul celor cu o identitate morală crescută, în timp ce un indicator scăzut al identității morale prezice o probabilitate mai mică de a denunța neregulile. În plus, s-a constatat că impactul identității morale asupra intenției de a denunța neregulile este amplificat de un grad ridicat de corectitudine procedurală, în timp ce un grad redus nu influențează semnificativ relația. Aceste constatări aduc perspective noi în studiul intenției de a denunța neregulile din organizație.

Implicațiile practice ale studiului i-ar putea ajuta pe conducătorii organizațiilor să înțeleagă importanța tratamentului procedural echitabil al angajaților. Cercetările studiului oferă soluții pentru construirea și implementarea efectivă a mecanismelor de denunțare a neregulilor din organizații, cât și pentru adoptarea unor tehnici menite să-i protejeze pe angajații care decid să denunțe nereguli precum frauda sau alte lucruri necinstite care apar în organizații. Astfel, eliminarea practicilor ilegale și neetice este un prim pas către o organizație de succes.