Investigarea impactului emoțiilor negative asupra reglării emoționale în organizații

Publicația: Psihologia Resurselor Umane

Cuvinte cheie: emoții negative, control, reglare emoțională, mediu de lucru

Articol: Investigarea impactului emoțiilor negative asupra reglării emoționale în organizații

Autor: Dumbrava, E.

Anul publicării: 2014

Prezentare realizată de Florentina Linca

 

În această cercetare Eugen Dumbrava a studiat modul în care emoțiile negative pot fi ținute sub control în mediul organizațional, dar și modul în care anumite medii organizaționale favorizează apariția emoțiilor negative.

Emoția, în general, este definită ca fiind răspunsul nostru la evenimentele și situațiile pe care le întâlnim fie în spațiul intim, fie în mediul organizațional.

Rolul emoției în context organizațional a fost puțin înțeles înainte de anii ’90. Ulterior, au apărut în cercetarea din domeniu conceptele de muncă emoțională sau efort emoțional, care presupun faptul că, în organizații, angajatului i se cere să manifeste la serviciu numai anumite emoții acceptate.

Este cunoscut faptul că mediul organizațional creează evenimentele afective, astfel încât termenii „neplăceri” și „încurajări” au fost asociați și folosiți mai târziu pentru a reprezenta evenimente afective pozitive și negative la locul de muncă. Neplăcerile și încurajările au ca rezultat reacții emoționale, care, la rândul lor, au consecințe comportamentale și atitudinale pentru angajați, dar și pentru organizație.

Așadar, scopul acestei cercetări a fost acela de a investiga, pe de o parte, dacă angajații cu emoționalitate negativă mai mare vor avea niveluri scăzute de control al emoțiilor, atât ca stare, cât și ca trăsătură de personalitate, iar, pe de altă parte, dacă angajații care provin din medii organizaționale diferite sunt predispuși la niveluri diferite ale emoțiilor negative și niveluri diferite de performanță în muncă.

La acest studiu au participat 94 de angajați, majoritatea aflați în poziții cheie, manageriale, în patru companii din piața autohtonă, companii caracterizate ca activând într-un mediu extrem de competitiv, fiind lideri de piață în domeniul lor de activitate.

Cele patru domenii de activitate au fost: construcții (40 angajați), servicii medicale (11 angajați), servicii turistice (21 angajați) și servicii de consultanță financiară (22 angajați). Vârsta angajatiilor a variat între 24-57 ani (M = 34.3 ani; AS = 6.7). Media vechimii în organizație în momentul testării a fost de 5.8 ani (AS = 2.84), iar media vechimii totale în muncă a fost de 12.5 ani (AS =5.87). Din cei 94 de angajați, 39 au fost bărbați și 55 au fost femei, 88 au avut studii superioare și 6 au avut studii medii, iar din perspectiva poziției ocupate, 14 ocupau funcții de top, 76 poziții de management de linie și 4 poziții de nivel de bază.

Participanții au fost rugați să completeze inventare și chestionare în vederea evaluării nivelurilor de emoționalitate pozitivă și negativă, a motivației performanței, a autocontrolului și a trăsăturilor de personalitate.

Rezultatele confirmă faptul că angajații cu emoționalitate negativă mai mare au niveluri scăzute de control al emoțiilor, atât ca stare, cât și ca trăsătură de personalitate, dar și că angajații care provin din medii organizaționale diferite sunt predispuși la niveluri diferite ale emoțiilor negative și niveluri diferite de performanță în muncă.

Din rezultatele studiului se poate concluziona faptul că anumite tipuri de organizații competitive, prin politicile lor, pot naște emoționalitate negativă. Apariția acestei situații depinde și de capacitatea de autocontrol a individului.